May 15 2009

Despre aia cu adeverinta de venit

Category: PerceptiiAndy @ 16:11

Cica nebunie mare, azi e ultima zi de depus. Evident ca micutul porc nu putea sa presteze aceasta activitate pana azi asa ca s-a hotarat sa bage mare in ultima clipa. Ajung la administratia financiara si buf! ma trozneste un miros imbatator de transpiratie. Era mai mult decat full. “Mama sa vezi ca stau 2 ore aici bagami-as picioarele” murmura porcusorul.

In fine, ma duc sa iau formularele 200 (pe care le urasc), bag datele de contact/identificare, bifez pe-acolo una-alta, semnez si ma duc la primul ghiseu. Tanti se uita la mine, zambeste, stampileaza si zice pa. Atat?! Aha …

Nice .. am stat un minut inauntru. Si-atunci … de ce naiba era asa aglomerat si lumea asa de innebunita? Mh, unele lucruri nu le inteleg cateodata, bine .. nici nu ma chinui prea tare. In ceea ce ma priveste, poa’ sa moara toti, mai putini cretini pe strada (did I ever tell you I hate people?)

Tags: , , , , , ,


Feb 27 2009

Despre oameni, institutiile statului si .. javre

Category: Realitate cruntaAndy @ 09:45

Mi-am pus aseara ceasul sa ma trezeasca la sase juma’. N-a mers. La cinci juma’ eram in picioare in bucatarie facand cafeaua si dansand (adica balansandu-ma gratios stanga-dreapta) cantand Stand By Me (DON’T ask). Trebuia sa ajung in dimineata asta la ONRC (registrul comertului) pentru recodificarea CAEN, astazi fiind ultima zi in care acest minunat procedeu era gratuit. Si pentru ca era vorba de o foaie A4 printata de pe un site, n-am vazut logica sa dau 3 milioane la un avocat sa se ocupe el de asta asa ca m-am dus chiar eu.

Buuuuun, la 7 fara un sfert eram in masina cu destinatia clara Piata Muncii (eu stand pe langa Obor). La sapte si un sfert m-am infiintat in fata cladirii ONRC. Stupoare! Nu era nici dracu’ acolo! “Ia uite nene, si eu care ma gandeam ca o sa fie puhoi …” – cu o zi inainte auzind povesti cum ca s-ar fi lasat cu geamuri sparte, scandal, crima, omor etc.

Buuuuun, imi aprind frumos o tigara si incep sa ma uit in jur ce frumos era minunatul peisaj deh .. e timp destul. Mai vine un nene 2 minute mai tarziu. Zambesc si-l intreb “Pentru CAEN?” “Evident …”. Isi aprinde si el o tigara amandoi ferm convinsi ca suntem primii. In timpul asta .. tot intra lume in cladire ..

- Bai .. eu nu cred ca astia sunt functionari ..
- Bai .. nici eu …
- Hai sus!
- Hai ..

La etajul unu gol … ia uite ma chiar nu e nimeni (programul incepea la 8). Cand intram in sala … BUM .. plin. Erm … da .. avem o problema ..

Pe la sapte jumate ne organizam frumos in cozi, am avut noroc si-am prins locul 3 la un ghiseu. In maxim 10 minute toata sala (dealtfel MARE) era plina. Great .. oare ajung la 9 la serviciu? “Daca ai noroc scapi in vreo 2 ore” imi zambeste un nene de langa mine. Great!!

Doua minute mai tarziu aflu ca-mi trebuie dosar cu sina. N-aveam. GREAT! Ma intorc la tipul cu care statusem mai devreme la tigara: “Imi tii si mie loc te rog?” “Sigur frate! Du-te !”

Si da-i si cauta librarie .. la 8 fara ceva. Traiasca inventivitatea romanului (pe care o salut) ca am gasit un chiosculet cu paine, alcool, tigari, mezeluri si … dosare cu sina (wtf!). Iau repede unul si ma infiintez gafaind la coada de la ghiseu.

La vreo 8 si zece apar functionarii publici si incep sa presteze (doar nu era sa vina chiar la fix nu?). Doamna de la ghiseul de langa s-a oferit sa-mi dea ea dosarul daca ajunge inaintea mea (mai sunt si oameni pe lumea asta aparent) – ii spusesem ca intarzii la munca. Intre timp vine cucoana dinaintea ei (se tot tinea rand acolo)

- Doamna, lasati-l pe baiatul asta cu dosarul ca intarzie la serviciu
- Nu! De ce?
- Pentru ca a stat aici de la inceput in timp ce dumneavoastra v-ati fatait si are o urgenta!
- Nu! Cum vine asta? Ce sa fac? De ce?
*zambesc usor la doamnele de langa mine*
- Va rog frumos, lasati-l sa ..
- NU ! NU MA INTERESEAZA!

Moment in care in spatele meu vad sumedenia de gesturi de lehamite si incep comentariile de genul “iete! au lasat javrele in institutie!” Pe mine evident ma bufneste rasul (ca deh .. pe langa oamenii care ziceam ca mai exista, mai exista intr-adevar si multe animale). C’est la vie.

Ajung intr-un final la ghiseu, dau dosarul, dau cu stampila, doua minute mai tarziu am plecat (salutand respectuos doamnele de la ghiseul de langa). In spate .. coada ajunsese pana la scari, iesise de mult din sala ca deh .. nu mai erau locuri. DAMN !!!

Functionarele zambitoare, cel putin cu mine, au fost super dragute amandoua, mi-au raspuns la intrebari, m-au lamurit blabla. Deci SE POATE si asa!

La 8:40 am plecat de la ONRC, la 9:12 m-am infiintat la studio. Noah .. n-a fost chiar ATAT de crunt.

Apropo, astia care aveti firme si n-ati facut recodificarea, de luni incolo se plateste taxa tripla (pana azi fiind gratuit).

Si intr-o ultima ordine de idei: AM CD/MP3 PLAYER IN MASINA!! Da dom’le … m-au chemat ieri si mi l-au pus!! S-au tinut de cuvant, nu mi-a venit sa cred! Si culmea … chiar MERGE!! Adio casete … *does happy dance*

Hai s-aveti o zi cat mai faina dragilor!

Tags: , , , , , , , , , , ,


Feb 01 2009

Cu taranu’ la Ikea

Category: Realitate cruntaAndy @ 17:31

Porcusorul nostru a fost plecat in drumetie pana la Ikea, sa vada si ratul lui cate minunatii s-au mai intamplat in fabulosul magazin. Daca avea reportofon la el, micutul nostru grohaitor scotea super material de blog…

Ati crede poate ca al nostru animal rozaliu s-a obisnuit cu porcimea (no pun intended) si taranimea din magazinele mari. Ei bine, nu s-a obisnuit chiar … in totalitate. Al nostru guitzator nu intelege ce gaseste lumea atat de fascinant in aceste magazine mari …

Fragmente de discutie:

- Oaaaa, uite ma ce misto ! Au cu proiectie d-aia de se plimba pe jos lumina cu Ikea …. ce tareeeee

- Ia uite ba, creioane gratis, ia si tu 3-4 sa avem si acasa

- Ma eu nu inteleg, paharul asta e 7 lei 90 asta e 8 lei . da’ nu sunt la fel?
- Nu ma, uite ca asta e cu 10 bani mai mult
- Pai si care e diferenta?
- Nu stiu, dar imi place mai mult asta de 7.90 (WTF?!)

Doi “chiparosi”:
- Cata lume e pe-aici
- Da, si uite ce fete naspa au…

Langa iesire:
- Ce mancare naspa au astia aici
- Da, da’ uite ce ieftin e asta
- Du-te si mai ia 2 (banuiesc ca hot dogs)

Si alte chestii pe care le-am uitat. Un reportofon chiar ar fi fost bun. In fine .. cat stateam langa iesire cu un paharel de cafea in mana, vad un cretin, angajat la Ikea, a carui job era sa adune carutele goale si sa le pun in sir. Ce facea omu’ nostru … alerga ca un handicapat cu alea pe-acolo urland ca idiotul “la o paaaaaaaaarte”, timp in care s-a hotarat ca e o idee buna sa propteasca 10-12 carute fix intr-o tipa: “pai ce doamna … io am zis la o parte, dup-aia ziceti ca va lovesc”. Moment in care porcusorul nostru a inspirat adanc si a inceput cu “serenity now, serenity now, serenity now”, nu de alta dar 1 minut mai devreme era sa dea peste un copilas de vreo 4-5 anisori …

Ah si ca tot am adus vorba de copii … declar oficial ca am vazut cel mai frumos copil din lume azi! O fetita de vreo 4 ani, cu niste ochi incredibil de fabulosi si per total super super super dulcica! Eram curios s-o vad pe maica-sa, nu de alta dar taica-su arata mai rau decat al porcusorului posterior, deci n-avea cum sa-l mosteneasca pe el :))

In rest … o experienta total educativa. Ma declar extrem de multumit inca o data ca reusesc cu succes sa evit interactiunile intense cu “societatea” asta minunata in care chipurile traiesc (remember midnight shopping?). Macar in “lumea mea” nu se exista atata taranie si prostie.

Seara placuta, zise micutul porc.

P.S. I-as pune pe toti in piscina de mai jos ..

Tags: , , , , , , , , , ,


Jan 12 2009

De ce nu merg cu RATB-ul

Category: PerceptiiAndy @ 11:07

Apropo de ultimul post, cel cu feminismul modern si comentariile la adresa lui, mi-am adus aminte de ce nu-mi place mie sa merg cu RATB-ul. In fine, unul din motive :))

Cu vreo 3-4 ani in urma, intr-un autobuz foarte aglomerat (un 335), statea micutul porc sprijinind o bara undeva langa usa din spate. La un moment dat porcusorul nostru simte o mangaiere fesiera “Hopa?! WTF?”. Drept urmare, fesele respective au fost mutate jumatate de metru in dreapta (eu stand cu fata la geam). Doua minute mai incolo simt o atingere delicata pe umar si aud un glascior de mascul excitat:

- Domnisoara… coborati la prima?
*uhm .. wtf?*

Intr-un mod foarte delicat, mi-am dres vocea, si pe cel mai gros ton posibil i-am raspuns intorcandu-ma:

- Nu!

A urmat un moment de pauza, o privire pierduta, probabil cateva ganduri dulci la adresa mea, si o balmajeala nu tocmai inteligibila:

- Uhm .. aaa … erm … stiti .. aaa … ma scuzati … aaaa … mmmm …

Right!

In fine, nici daca ma tund nu revin la RATB, al doilea motiv fiind acea mireasma etern proaspata de transpiratie, ceapa, slanina, peste, si orice alte mangaieri suave olfactive. Vara cel putin tin minte ca era un adevarat festin!

Thank God I bought a car :))

Tags: , , , , , ,


Dec 20 2008

Cautand balega (sau cadourile apocalipsei reloaded)

Category: PerceptiiAndy @ 10:36

Buuuuun, cumva m-am gandit eu ca ar fi o idee buna si inteligenta sa ma duc la Metro la 12 noaptea (dupa cum va ziceam ieri) sa cumpar cadouri (in locul lui Mos Craciun). Am rugat o prietena sa vina cu mine sa ma ajute sa-i iau ceva lu’ maica-mea ca deh … porcul tot porc e … ce i-as fi luat eu? Chestii pt. masina (desi nu conduce), chestii pt. bucatarie (visul oricarei femei) sau o sticla de Coca Cola de 2.5 litri (can’t get any better). Prin urmare fiul mamei mele a considerat ca prezenta feminina (thank youuuuuuuuuu!) va fi utila pentru rezolvarea intrebarii “ce ii aduce Mosu’ lu’ mama?”.

First stop: Metro Baneasa. Hmm … cam multe masini … iar nu doarme lumea. Enfin intram in Metro si o iau direct unde stiam ca gasesc … ceea ce vroiam :D

(Pentru a nu strica elementul surpriza, am hotarat sa inlocuiesc numele “cadourilor” cu termeni generici)

- Buna seara, mai aveti Balega pe stoc?
- Aaaa balega? aaaaa .. nu nu aaaaa … luni .. aaaa da da aaa luni…
- (cumva nu eram prea convins) Sunteti sigura ca nu mai aveti nici o Balega pe stoc?
- Aaaa … nu nu … aaaa luni .. aaaa nu cred … aaaaaa luni

In fine, se distanteaza duduia respectiva dupa care aud fragment de discutie intre ea si inca un angajat al mirificului magazin (folosind capacitatile mele supranaturale in ale auzului) :

- Bai … stai si tu pe la Balegarie ca io nu ma pricep la d-astea
- Da da ..

Minunat. Fuckin’ asshole! Dupa inca vreo 15 minute de invarteala fara scop si sens prin magazin a urmat statul la coada vreo 20 de minute, timp in care am incercat sa sun o prietena sa-mi dea niste raspunsuri legate de ce as putea gasi (sau nu) in Real. Avand in vedere ca era deja 1 jumate (sau close to it), guess what? N-a raspuns la telefon! Ce surpriza …

Second stop: Real. Hmmm … deci asta e realul … mmmm ce bine miroase …. hmmm nu e chiar rau, gandi micutul porcusor.

Vreo 20 de minute din viata petrecute si acolo (evident n-am gasit nici o balega nici acolo). Plecand din Real, imi vine minunata idee sa ma duc la Metro Militari! Acolo poate gasesc balega! (cum era insa prea tarziu, am lasat acasa persoana-din-a-carei-vina-n-am-gasit-nimic-de-cumparat :)) (care trebuia sa ma ajute cu idei pt. cadoul maica-mii – thank you again tho’ ! :) ).

Third stop: *casc* fantastic … metro militari … mmmm *casc*

Deja magazinul era mult mai gol decat predecesoarele sale. Cat era ceasul? Vreo 2 jumate dimineata. Eh .. cui ii trebuie somn. Ma duc direct la Balegarie. Ma invart cam 20 de minute prin zona cautand pe cineva care sa ma ajute.

- Buna dimineata, vreau si eu o Balega
- Pai .. nu mai avem …
- Deloc?
- Doar Balegile care au stat pe raft
- Bun .. iau una
- Eu pot sa va dau una dar .. nu v-as recomanda fie vorba intre noi …
- De ce?
- Pai stau aici de ceva vreme si … mai bine nu ..

Macar omul a fost cinstit. Apreciem chestia asta de fiecare data! Nu? :)

Fourth stop: Metro Voluntari. *casc* unde naiba *casc* e … *casc* metro din colen*casc*tina … ? ah Voluntari da .. macar e aproape de casa.

Ajung la 3 jumate dimineata la superbul magazin si ma duc la Balegarie. Dupa negocieri de 20 de minute reusesc sa fac rost de o Balega!!!!! Finally !! Ma mai invart juma de ora prin magazin sa mai iau una-alta si plec.

Fifth stop: Home.
Ora: 4 jumate dimineata (sau cat naiba era)
Locuri de parcare: Nimic pe o raza de un kilometru. Ma invart 20 de minute ca idiotul prin zona. Capitulez intr-un final si o las langa dealeru’ Hyundai .. hai ca nu moare nimeni. Iese paznicul si se uita curios la mine:

- Sa traiti! (zic eu)
- Buna dimineata
- Pot sa las si eu masina aici? Nu gasesc nici un loc de parcare
- Pana cand?
- Pai pana maine dimineata .. nu stiu
- Aha .. da .. fie … da’ va costa o cafeluta …
- Sigur!
- Pai uite puneti-o chiar aici in fata la mine (in fata gheretei aleia de paza) ca e in siguranta!

In fine .. parchez imi iau lucrurile din portbagaj si intreb cat costa o cafeluta :D ii las 10 lei si ma duc spre bloc … care nu era chiar aproape dar ma rog … macar am balega si porcarii !!

Ah, one more thing .. avand in vedere ca era destul de caldut afara (dupa cum bine stiti eu sufar de caldura chiar si iarna)  si avand in vedere ca am avut de carat diverse chestii pana la blocul meu (situat dealtfel nu foarte aproape de locul unde am parcat masina), si ca eram imbracat destul de gros, am ajuns usor leoarca acasa si for some reason mireasma mea naturala era capabila sa ofileasca 2-3 trandafiri daca se aflau pe langa mine .. :D

Tags: , , , , , , , ,