Feb 02 2009

Despre inmatricularea bebeilor

Category: Realitate cruntaAndy @ 16:58

Colegu’-de-serviciu (zebra) tocmai a devenit posesor de bebel pentru a doua oara in cariera lui de tata. Sa-l felicitam asadar pentru noua achizitie de sex feminin ce va presta gangureli in sanul familiei sale! :D

Ne-am apucat sa vorbim despre diverse si la un moment dat a inceput sa-mi povesteasca despre inmatricularea copilului, pe care chipurile trebuie s-o faci in termen de 14 zile (altfel expira copilul aparent).

Evident al meu coleg a intarziat, si s-a dus la baietii de la inmatriculari bebei sa-i intrebe daca e vreo problema. A trebuit sa completeze o cerere prin care ii ruga sa nu il penalizeze pentru intarziere, concluzia fiind ca si cu hartie si fara, tot nu platea nimic in plus, dar deh … cu totii stim ca institutiilor statului le place hartia !

Dar nu despre asta vroiam sa va vorbesc, ci despre respectul etern si netarmuit pe care il au functionarii publici pentru diverse persoane, in special cele in varsta:

Colegu’: Bai si ai nevoie de tot felul de acte pentru a-ti inmatricula copilul, si aia si ailalta si pe p… ma-sii, in fine… Si stateam la coada acolo, o coada imensa cu multi tati si .. un bunic bai. Ajunge asta intr-un final in fata, i se cer actele, le arata, si i se spune ca trebuie sa plece ca ala micu’ e inmatriculabil doar de catre unul dintre parinti, nu conta ca avea toate actele la el.. deci a stat degeaba.

Ok bun, poate ca merge inteles de ce trebuie sa fie unul dintre parinti, dar daca omul tot are toate actele la el, nu poti sa-l rezolvi si sa-l treci in catastif? Nuuuuu, mai bine il trimiti acasa si-l pui sa mai stea inca 5 ore la coada ca deh .. tu oricum stai pe scaun, ti se falfaie … fal fal fal fal

Totul e ca in poza de mai jos :))

Tags: , , , , , , , ,


Jan 18 2009

Dau gagica, dai o bere?

Category: Realitate cruntaAndy @ 18:27

Stirea e din 13 ianuarie, dar mi se pare prea … pentru a nu vorbi despre ea :))

Un barbat de 36 de ani din California si-a vandut fiica de 14 ani contra sumei de 16.000$, 100 de lazi de bere si alte cateva lazi de carne si alte obiecte. Neprimindu-si plata in totalitate, omul nostru s-a dus la politie spunandu-le ca nu si-a primit banii si berea … (evident a fost arestat).

Eu inteleg ca e mare nebunie in ultimul timp cu criza financiara, concedieri etc, dar de la criza pana la a-ti vinde propriul copil pentru 100 de lazi de bere e un pas cam mare nu? :))

Tags: , , , , ,


Dec 25 2008

Amintiri, zambete si lacrimi (si cadoul perfect de Craciun!)

Category: Realitate cruntaAndy @ 18:59

O casa cu peretii galbeni undeva intre Preoteasa si Cismigiu, aproape de un colt de strada. Am mai trecut pe langa ea in ultimii ani si am vazut-o in paragina ultima oara cu doua X-uri mari pe usa veche de la intrare. Imi aduc aminte ca ma ascundeam mereu sub masa din sufragerie, care la vremea respectiva mi se parea imensa. Eu dormeam intr-o camera extrem de inalta, si credeam ca merg o suta de metri de la usa de la intrare pana la pat. Aveam trei sau patru ani atunci, nici nu mai tin minte. Era casa in care traia bunicul meu.

Tin minte ca avea un “studio” la capul patului (asa ii spuneam atunci), stiti voi .. locul acela unde se pun perne, saltele, asternuturi, paturi, etc. Ei bine in locul ala ma ascundeam mereu de el si-l lasam sa ma caute prin toata casa. Cred ca stia ca sunt acolo, dar imi dadea apa la moara, eram mic si pentru mine era mereu distractiv sa fac chestia asta.

Inca de la doi ani, s-a apucat sa ma inregistreze recitand poezii, cantand melodioare pentru copii sau pur si simplu vorbind. Nu cred ca a trecut vreun an fara sa am cel putin o inregistrare cu mine. O parte din ele le mai am si acum pe casete vechi audio, o si mai mica parte am reusit s-o inregistrez pe calculator.

La trei ani am o inregistrare cu mine recitand in latina (nu mai stiu exact ce). Din pacate nu am inregistrarea aia in format mp3, dar daca sunteti curiosi cum suna vocea micutului porc la 2 ani jumatate puteti sa ascultati aici (daca nu intelegeti nimic, dati la secunda 40 si o sa fie totul mai clar).

De la trei ani in sus, a inceput sa ma invete franceza si engleza astfel incat pe la 4-5 ani deja puteam sa port conversatii cursive cu el in franceza (evident ca am uitat mult din limba asta; si cu toate astea  … in continuare je deteste la langue francais … poate si pentru ca am uitat din ea atat de mult …). Daca sunteti curiosi cat de afon era micutul grohaitor, puteti sa ma ascultati cantand in engleza aici (4 ani jumatate).

Tin minte ca suna telefonul si raspundea la el, vorbea putin, dupa care imi spunea ca a sunat Mickey Mouse si mi-a lasat o ciocolata sub telefon si … acolo era! Evident ca eu la varsta aia chiar credeam ca Mickey Mouse a sunat si mi-a adus ciocolata. Si tin minte ca ma alinta mereu “Gandacel”.

Tin minte ca ma ducea prin muzee si avea extrem de multa rabdare sa imi explice cum functioneaza lucrurile, ce s-a intamplat in trecut, cum e lumea din jur etc. Mi-a dat carti de citit, m-a invatat sa joc sah (tot in jurul varstei de 5 ani), mi-a povestit tot felul de intamplari si mi-a stimulat imaginatia si cu toate astea, gaseam mereu timp sa mergem prin parcuri si sa stau bot in bot cu toti cainii.

In mare parte sunt ceea ce sunt acum din cauza lui. El e ‘vinovat’ ca acum imi place sa “stiu”. Sa stiu cat mai multe lucruri din cat mai multe domenii si sa vreau sa inteleg cum functioneaza totul (atat pe plan fizic cat si psihic). El e motivul pentru care mi s-a spus mereu cand eram serios ca sunt prea inaintea varstei (nu va ganditi ca eram cine stie ce om calm si inteligent, dimpotriva, am fost eternul copil-problema, mereu facand prostii si intrand in belele).

Si cu toate astea, nu i-am multumit niciodata, si nu am constientizat niciodata cat de multe lucruri ii datorez decat .. atunci cand a fost prea tarziu. Eram prea mic si nu imi dadeam seama de tot ce a facut el pentru mine. Poate nu reusesc sa constientizez nici acum total chestia asta … singura mea dorinta este sa reusesc sa fiu si eu cu copiii si/sau nepotii mei macar jumatate din cat a fost el cu mine …

“Telefonul” l-am primit acum aproape 7 ani .. eram singur acasa si “am stiut” imediat despre ce e vorba, inainte sa aud orice cuvant in receptor …

Il chema Dumitru Sandu si poza asta sta la capul patului meu de-atunci si o sa ramana multa vreme acolo …

De ce v-am spus toate astea? Pentru ca mi-e dor de el si pentru ca acum trei sferturi de ora m-a rugat maica-mea sa o duc maine la cimitir si pentru ca tot de trei sferturi de ora plang in continuu ca o muiere. N-am mai fost acolo … de acum sapte ani. N-am mai putut pur si simplu, nici macar n-am mai putut sa ma gandesc la asta. Nu stiu daca o sa reusesc sa si intru in cimitir, dar … o parte din mine chiar isi doreste lucrul asta desi poate nu mai conteaza acum.

Fara sa vreau sa par cliseistic, my point was: stop and think daca aveti ceva de apreciat sau nu, daca ati luat “for granted” persoanele de langa voi, daca ati constientizat vreodata impactul pe care o persoana l-a avut asupra voastra. In caz afirmativ, multumiti-i, nu stii niciodata daca o sa mai ai vreo sansa. Eu am invatat asta “the hard way”. Credeti-ma pe cuvant, nu e chiar atat de greu sa multumesti cuiva.

Sper ca n-am suparat / intristat pe nimeni cu postul asta. Da, sunt praf si relativ la pamant in momentul asta, dar nu sunt in totalitate trist. Stiti cum era zicala aia “un ochi rade, unul plange” ? Cam asa si eu acum .. imi aduc aminte atat de multe chestii frumoase (dar … pe care n-am stiut sa le apreciez atunci cand le-am avut).

Sincer? Asta e cel mai frumos cadou de Craciun primit in ultimii ani! Amintirea lui Dumitru Sandu, bunicul meu.

Astazi nu mai sunt micutul porc. Astazi sunt doar “gandacel”.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,


Dec 14 2008

Uite-le maaaaaaaaa!!

Category: SpeechlessAndy @ 01:41

Bun, facem o mica pauza de la aberat … DA? Si ne concentram putin, si suntem seriosi, si avem rabdare cinci minute sa ne uitam la un clip!

Le mai tineti minte pe “faimoasele” si mirobolantele gemene de la Indigo (cu care dealtfel am avut marea onoare sa fiu coleg de scoala)? Alea doua de s-a facut de c*cat in State la emisiunea aia America’s Got Talent ? You know .. aia cu Hasselhoff ?

Ei bine, uitati-va la fetita asta din clipul de mai jos. A fost si ea la aceeasi emisiune ca fufele alea doua. Ascultati-i cuvintele, urmariti-i reactiile si zambiti :)

I’m fwom Amewica :D

I just tuwned fow :D

Gotta love her! Vreau si eu o copchila ca asta !

Later edit: Si … THANKS INA! … ascultati-o si pe asta mica de mai jos ! Lasand la o parte faptul ca e draguta foc, e incredibil de expresiva …

Tags: , , , , , , , ,