Jul 13 2010

Jocurile copilariei: video si urmatoarea intalnire

Category: Realitate cruntaAndy @ 10:32

Sambata, 17 iulie, ora 13:00, in fata la Palatul Copiilor la trepte. Nu stiu ce o sa facem, singura propunere constanta a fost Castelul. Asadar eliberati-va programul, luati-va prietenii si hai!

Clipul de duminica e mai jos, din pacate am avut mai putine materiale decat data trecuta, asa ca … (veniti careva cu niste camere video sambata :)) )

Tags: , , , , ,


Jul 06 2010

Campania “Jocurile copilariei” continua duminica asta!

Category: Nostalgie, Realitate cruntaAndy @ 09:27

Avand in vedere genialitatea frunzei de duminica trecuta, s-a stabilit ca o a doua intalnire sa existe si sa aiba loc duminica, 11 iulie 2010, ora 13:00. Locul de intalnire e acelasi, in fata la Palatul Copiilor din Bucuresti (chiar la treptele de la intrare).

Se poate ajunge cu metroul pana la Tineretului si apoi pe jos cam o statie si un pic; autobuz 313, 381; troleu 76. Automobil personal, parcat p-acolo pe undeva.

Nu conteaza ca nu ne cunoastem intre noi, important e sa ne distram, asa ca dati sfoara in tara pe la prieteni, cunostinte si rude si hai!

Propunerea mea de program ar fi cam asa: ne strangem pana pe la 13:15 si mergem sa jucam episodul 2 din Frunza, eventual facem o pauza la un moment dat sa bem o bere, cico, brifcor, ce-o fi, apoi de la 17:00 ii asteptam si pe cei de la Love to Dance (din cate am inteles la 5 termina orele de dans) (cei de la Love to Dance vor aparea in pas de dans de la 13:00) si vedem ce ne mai jucam mai departe. Printre propunerile de saptamana trecuta, au ramas urmatoarele: fetele vor sa topaie la un “elastic”, baietii vor o “patratica”, impreuna ar mai exista “Gardiana 10″, “Tarile” si “Castelul”, sau continuam tot cu frunza :))

Later edit: regulile de la frunza aici, cronicuta de la prima frunza aici, video si poze aici

Cei care n-aveti program duminica si aveti chef sa radeti si sa va simtiti a dracu’ de bine, anuntati-va prezenta aici printr-un comentariu, sau dati-mi un mail / mesaj pe messenger (id-ul meu e in bara din partea dreapta) ca sa stim pe cine asteptam duminica (sau in alte cuvinte sa nu stam degeaba acolo asteptand ca poate-poate mai vine cineva). Daca apare ceva si nu mai puteti ajunge, o sa va las numarul meu de mobil, ma sunati, anuntati, si asta e, va asteptam data viitoare!

Si as vrea sa si multumesc pe aceasta cale urmatorilor indivizi pentru ca au “sprijinit” intr-un fel sau altul campania asta: Arhi, DeMaio, Warsongu si lui Florin de la Love to Dance.

Asadar, pentru ca am promis ca o sa postez si regulile pentru propunerile de mai sus, sa dam bice (oricum vroiam sa le scriu pentru posteritate :)) )

Mentiune: pentru ca fiecare bloc / scoala, avea un set propriu de reguli pentru fiecare joc, cele ce urmeaza sunt doar niste reguli generale “in mare” scrise pentru “aducere aminte”, ori informatii adunate si comasate de pe diferite forumuri, ori din memorie. Regulile pentru jocurile de weekend, le stabilim pe loc de comun acord.

1. ELASTICUL

Se joaca in patru oameni (stiu, se joaca si-n 3, si-n mai multi, dar ca sa fie mai usor de scris, ramanem la 4 da?). Doi tin elasticul pe glezne, doi trebuie sa sara pe/prin/peste elastic intr-o anumita ordine. Din cate tin minte, sunt 10 figuri, si trebuiesc sarite in ordine de catre cei doi membri ai echipei; daca unul dintre ei greseste figura pe care o face, echipa sa va tine elasticul pe glezne, iar cealalta echipa va sari. In anumite grupuri, dupa terminarea celor 10 figuri, se facea “Moara” (adica toate figurile de la 1 la 10 consecutiv).

Pozitia elasticului: Se incepe cu elasticul pe glezne, si picioarele usor departate; dupa terminarea primului set de figuri, se apropie picioarele; dupa terminarea si celui de-al doilea set, elasticul se pune doar pe un singur picior. Dupa cel de-al treilea set, elasticul se ridica la genunchi, si urmeaza aceeasi ordine: picioare departate, apropiate si un picior. Dupa al saselea set, elasticul se ridica pe pulpe si urmeaza aceeasi ordine (si-mi aduc aminte acum cat de karateka erau fetele pe masura ce se tot ridica elasticul; tin minte ca era o tipa foaaaaaaaarte inalta, care juca elasticul pana la gat :)) bine, avea niste picioare lungi cat mine :)) ).

Cifrele (luate de pe forumuri, eu n-am de unde sa le tin minte :P )

1 – Se sare cu ambele picioare in interiorul elasticului.
2 – Se sare cu picioarele de fiecare parte a unui elastic (stanga-dreapta)
3 – Se sare cu un picior in fata, si unul mai in spate, pentru a calca laturile elasticului pe ambele parti; la fiecare saritura se foarfeca picioarele in aer (piciorul din fata se muta pe banda din spate, si cel din spate, in fata)
4 – Se sare pe fiecare laterala cu varful unui picior sub elastic si varful celulalt picior peste elastic
5 – Se pun picioarele in afara laturilor (astfel incat elasticul sa fie intre picioare) si se sare inauntru cu ambele picioare, si afara (pana la cinci, se numara sariturile dintre laturi)
6 – Se sare ca la trei, doar ca primele trei sarituri se fac pe prima latura de elastic (calcand pe rand cu cate un picior pe elastic, alternativ) iar ultimele 3 sarituri se fac pe cealalta latura (cu spatele la elastic)
7 – Se sare ca la doi, doar ca se fac rotiri (180 de grade) intre sarituri
8 – N-am gasit pe nicaieri cum se sare, singurul indiciu e ca e ceva combinatie dintre cele de mai sus. Simtiti-va libere sa completati.
9 – Se sare ca la 4, doar ca ultima saritura trebuie sa prinda ambele elastice cu varful unui picior deasupra, si unul dedesubt
10 – Se agata elasticul cu varfurile picioarelor si se sare cu el agatat peste cealalta banda; apoi se departeaza usor picioarele si se sare din fundita formata cu picioarele departate in afara elasticului

2. PATRATICA

Se deseneaza cu creta un patrat/dreptunghi pe asfalt, in care se fac apoi “patratele” pentru fiecare jucator in parte. Aduce cu tenisul de picior, scopul fiind sa dai in minge (dintr-o singura lovitura; in unele cercuri, erau permise doua) in patratica altui jucator. Daca dadeai afara sau nu puteai sa trimiti mingea mai departe, erai eliminat (sau “aveai una”, in cazul in care se juca pana la trei).

3. GARDIANA 10

Reproduc din ce mi-a spus Florin duminica trecuta. Aduce un pic cu leapsa. Se delimiteaza un spatiu de joc/alergat, si un “gardian”. Acesta trebuie sa alerge dupa ceilalti jucatori si sa-i prinda (cand prinzi pe cineva spui “Gardiana 10″). Cei prinsi, treceau in tabara “gardienilor” si incepeau sa-i vaneze pe cei ramasi “neprinsi”. Jocul se termina cand toti jucatorii erau prinsi. Si daca am retinut cum trebuie, ultimu prins, devenea noul “gardian” in urmatorul joc.

4. TARILE

Se deseneaza cu creta un cerc mare pe asfalt si se imparte in “felii” egale; cati jucatori sunt, atatea “felii”. Fiecare jucator isi denumeste felia sa cu un nume de tara.

Cineva arunca o minge in sus, si striga numele unei tari. Cel strigat trebuia sa prinda mingea, iar ceilalti trebuiau sa fuga cat de departe puteau. In momentul in care respectivul a prins mingea, toti jucatorii se opresc din alergat si raman pe loc. De la locul de unde a prins mingea, omul respectiv putea sa faca trei sarituri in orice directie si apoi sa arunce mingea catre cineva; daca nimerea, atunci ii lua o bucata din tara, daca nu nimerea, celalalt ii lua o bucata din tara. Jocul se termina cand nu ramanea decat un singur “presedinte” :)) bine … eu imi aduc aminte ca nu se termina niciodata, dar asta e alta poveste.

5. CASTELUL

Se formeaza doua echipe a cate X jucatori si se cauta sapte sau noua pietre de dimensiuni diferite care se pun una peste alta (de la cea mai mare – jos – pana la cea mai mica – sus). Una dintre echipe statea la castel, cealalta trebuia sa dea cu mingea de la o anumita distanta inspre castel, incercand sa darame toate pietrele (sau ma rog, cat mai multe). In momentul in care mingea atingea castelul si cadea cel putin o piatra, cei care au dat cu mingea se imprastiau fugind ca descreieratii, iar ceilalti incercau sa-i elimine aruncand cu mingea dupa ei. Scopul era ca cei care au daramat “castelul” sa puna toate pietrele la loc, fara a fi eliminati.

Completari/corectii?

Tags: , , , , , , , , ,


Jun 30 2010

Jocurile copilariei: Frunza

Category: NostalgieAndy @ 09:47

UPDATE: 9 (poate 10) doritori + guests. Incercam pe weekend :D revin cu detalii. Lista ramane deschisa in continuare daca mai doreste careva. Anuntati-va aici sau dati-mi un semn pe yahoo sau pe mail.

UPDATE: Pana acum ar fi vreo 3 bucati de doritori (poate 4). Daca sunteti interesati de o asemenea manifestare, lasati un comentariu cu o adresa de mail, sau dati-mi mie un mail sa stabilim si detalii organizatorice. Probabil intr-un weekend, printr-un parc ceva, sau om gasi noi un loc :) (Bucuresti only)

——————————————————————————————————————-

Ma gandeam la un moment dat sa fac o lista cu jocurile pe care le prestam prin copilarie pe vremea cand n-aveam calculatoare (in cel mai bun caz aveam HC-uri si Spectrum-uri sau consolele chinezesti) si n-aveam chef sa stam in casa sa citim o carte sau cand eram in pauzele de la scoala. Stiti voi … sfarsitul anilor ‘80 – inceputul anilor ‘90 …

Si pentru ca e blogul MEU (groh!), o sa incep cu jocul meu preferat, anume “Frunza“. Si recunosc cu copita pe inima ca as juca si acum daca s-ar strange destui doritori (aluzie subtila catre cititorii blogului si/sau prietenii/cunostintele lor :)) ).

JUCATORI
Doua echipe (preferabil minim 2 oameni in fiecare echipa, maximul este limitat doar de dimensiunea careului, stiu ca la un moment dat am ajuns la 10 vs 10).

CAREUL DE JOC
In primul si in primul rand, se deseneaza cu o creta pe asfalt “careul jocului”. Imi aduc aminte ca de multe ori n-aveam creta, si inainte sa ne apucam de frunza, plecam cu totii la vanatoare pe langa bloc/casa/scoala sa cautam caramizi portocalii cu care sa desenam (si imi aduc aminte, ca dupa ce le gaseam si trasam pe asfalt cu ele, le piteam pe sub masini sau in colturi ascunse, ca sa le gasim si a doua zi).

Spatiul de joc arata cam asa (desenul original, peste care am adaugat eu niste chestii, se gaseste aici). Reguli si explicatii mai jos.

Legenda:

F = Galusca fermecata
M = Galusca moarta
Triunghiul verde = “frunza”

SCOPUL JOCULUI
Fiecare echipa incepe jocul in “casa” ei (anume unde am scris “echipa 1″ si “echipa 2″). Scopul e ca unul dintre jucatorii unei echipe, sa ajunga in “casa” celeilalte echipe si sa calce frunza (triunghiul verde).

ELIMINAREA JUCATORILOR
In primul rand trebuie mentionat ca jucatorii nu au voie sa calce peste liniile careului, trebuie sa mearga/alerge doar prin “culoare” (unde sunt sagetile pe desen). Cine calca linia e descalificat si paraseste suprafata de joc.

Eliminarea jucatorilor se face prin tragerea sau impingerea lor de catre adversar (eheee cate cazaturi mi-am luat la viata mea :)) ). Daca vreunul din jucatori ajunge in “F” (galusca fermecata), acesta nu poate fi nici tras, nici impins in afara, in schimb acesta poate sa traga sau sa impinga pe oricine (e un fel de imunitate daca vreti). “M” sau galusca moarta, nu ofera imunitatea asta, ci doar un spatiu mai mare de manevra/odihna pentru iesirea din culoar (sau intrare) ca sa fii oarecum ferit de cei din “casa” care vor sa te impinga afara. (Multumiri lui Florin pentru completare)

UPDATE: Am uitat o chestie, mai aveam o regula: “Tinerea culoarului”. Cine ajungea primul la un anumit culoar, putea sa puna piciorul pe el si sa zica “Stop culoar!” (sau ceva similar). Asta insemna ca jucatorii echipei adverse nu aveau voie sa intre pe culoar atata timp cat individul care l-a oprit ramanea cu piciorul pe el (evident, acesta putea fi tras/impins de pe culoar, pentru a-l elibera).

Noi jucam asa: la inceputul jocului, 1-2 oameni din fiecare echipa, incerca sa convinga macar un om din cealalta echipa sa se prinda cu ei de maini, ca sa-i traga din casa lor, in casa proprie (si astfel sa-i descalifice). Ceilalti jucatori stateau de panda in casa, sa-i impinga afara din joc pe adversarii care vroiau sa iasa prin culoare din casa lor.

In momentul in care unul din jucatori a reusit sa iasa din careu si sa intre in spatiul de joc al celeilalte echipe, poate ori sa forteze intrarea in “casa” catre frunza impingand ca un berbec disperat (sau porc disperat in cazul meu) 1, 2, 3 sau cati jucatori mai erau in casa pentru a putea atinge frunza si castiga jocul, ori sa astepte cuminte in galusca fermecata eliminarea adversarilor pentru a dansa gratios catre triunghiul ravnit.

Ca observatie, in functie de preferintele jucatorilor, se poate opta pentru o regula in plus (sau in minus), anume: jucatorii iesiti in afara careului (prin culoare, nu descalificati) pot sau nu trage/impinge jucatorii adversi din casa/culoare/galusca moarta.

Jocul poate parea stupid pentru cititorii mei mai “tineri” care n-au apucat sa joace asa ceva, dar pentru ceilalti, sper ca v-am trezit o amintire draguta; cel putin in cazul meu, stiu ca ma distram de minune de fiecare data. Inevitabil se lasa cu rasete, injuraturi si cazaturi minunate :)

Mna, sper ca pana mor (sau pana ma lasa articulatiile) sa mai joc macar o data chestia asta, asa … for old times sake, presimt ca distractia ar fi inca acolo. Voluntari? :)

Tags: , , ,


Jan 20 2009

Intrebarea zilei (XIX)

Category: PerceptiiAndy @ 17:49

Pentru ca tot suntem in tema (vis-a-vis de postul de mai devreme):

Oare copiii se bucura de copilarie la fel de mult precum adultii de adulterie?

Tags: , , ,


Jan 13 2009

Vreau sa fiu cosmonaut!!

Category: Realitate cruntaAndy @ 12:48

Apropo de leapsa de ieri primita de la 665, chiar nu-mi aduc aminte raspunsul la intrebarea “ce vrei sa fii cand te faci mare?”. Tin minte vag ca raspunsul majoritar era “cosmonaut” (ring a bell?) si cred ca cel putin o data am spus-o si eu!

Si anii au trecut, si am ajuns la un moment dat sa fac inot si ma vedeam deja mare campion, pana in momentul in care instructorul de-atunci mi-a spus scurt:

- Nu mai incerca sa respiri sub apa! Tine-ti respiratia!
- Nu pot …

Urmeaza apoi gestul (care a fost oarecum util) de a-mi pune mana pe cap si de a ma tine sub apa fortat, timp in care, micutul porcusor cu ochii deschisi se agata disperat de parul de pe picioarele instructorului (eram mic ma) si trageam de el jumulindu-l ca pe o gaina.

Apoi am ajuns la scoala generala, unde am constatat eu ca ar fi tare bine sa ma fac profesor de engleza cand ma fac mare, vise curmate aprig in clasa a 7-a din cauza unei olimpiade mai mult decat reusite la anatomie (soldata cu locul I, pentru ca porcusorul este foarte competitiv) ce a avut ca urmare directa schimbarea directiei de mers: ma fac chirurg!

Un an mai tarziu s-a schimbat totul din nou, cand visele porcusorului au fost prinse de mirajul dreptului si de pledoariile vazute la televizor. Parea totul foarte fain nu?

A urmat minunata perioada a liceului. Porcusorul a absolvit prestigiosul Colegiu National de Informatica aka Vianu de pe 1 mai (Bucuresti) unde am ajuns cu gandul de a ma face programator si unde n-am invatat pic de programare, in schimb am invatat cum sa “cant” la chitara si la pian mai mult sau mai putin.

In clasa a IX-a am inceput niste cursuri de teatru. Mi-au placut atat de mult incat orbit de laudele venite din diverse parti m-am hotarat: ma fac actor!

Bineinteles, un an mai tarziu, instinctul poetic si-a facut simtita prezenta si intr-un moment de inspiratie maxima, linia vietii a luat o noua curbura pentru eroul nostru: actor? nu nu, am vrut sa spun scriitor!

Asa ca in clasa a XII-a, dupa observarea catorva operatii la un anumit spital din Bucuresti (deh ma bagase cineva in sala de operatii) am stabilit ca nu mai prestez medicina ci ma duc inspre jurnalism!

Asa ca timp de doi ani de zile, am urmat cursurile Universitatii Media, facultatea de jurnalism, timp in care am lucrat ca web designer, graphic designer (mare gluma ce-a fost si asta) si cateva zile (pana m-am plictisit) la un soft pentru avioane (mare legatura cu ce facusem pana in prezent nu?). Bine si am stat si prin presa putin, asta ca sa fie totusi ceva tangential facultatii.

Economia n-am suportat-o niciodata! In schimb in timpul facultatii, in timp ce cautam disperat burse si surse de bani pentru a pleca in SUA, m-am inscris la un concurs international cu o vaga latura economica. Tema mea a fost legata de globalizare, si cred ca m-am descurcat onorabil, eseul meu fiind undeva printre primele 300 din 7.000 de inscrieri. Ati crede ca m-am reorientat spre ASE nu?

Ei bine nu, prins de mirajul publicitatii (traiasca Hollywood-ul) m-am mutat la SNSPA la relatii publice si comunicare gandindu-ma la o deja prestigioasa cariera in domeniu. Motiv pentru care timp de aproape trei ani de zile am facut sonerii pentru mobile pentru americani si francezi. In continuare pertinent nu?

Si-am ajuns in anul de glorie 2009 cand intr-adevar lucrez oarecum adiacent publicitatii (anume fac post productie audio pentru reclame printre altele) doar ca nu chiar asa cum mi-am imaginat … Printre altele se spune ca as canta pe ici pe colo din cand in cand in diverse trupe si ca as mai compune cate ceva pentru jocuri si scurt metraje.

In fine … si cand te gandesti ca vroiam sa fiu cosmonaut …

Tu? Ce vroiai sa te faci cand erai mic? Ai reusit?

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,


Dec 14 2008

Uite-le maaaaaaaaa!!

Category: SpeechlessAndy @ 01:41

Bun, facem o mica pauza de la aberat … DA? Si ne concentram putin, si suntem seriosi, si avem rabdare cinci minute sa ne uitam la un clip!

Le mai tineti minte pe “faimoasele” si mirobolantele gemene de la Indigo (cu care dealtfel am avut marea onoare sa fiu coleg de scoala)? Alea doua de s-a facut de c*cat in State la emisiunea aia America’s Got Talent ? You know .. aia cu Hasselhoff ?

Ei bine, uitati-va la fetita asta din clipul de mai jos. A fost si ea la aceeasi emisiune ca fufele alea doua. Ascultati-i cuvintele, urmariti-i reactiile si zambiti :)

I’m fwom Amewica :D

I just tuwned fow :D

Gotta love her! Vreau si eu o copchila ca asta !

Later edit: Si … THANKS INA! … ascultati-o si pe asta mica de mai jos ! Lasand la o parte faptul ca e draguta foc, e incredibil de expresiva …

Tags: , , , , , , , ,


Dec 03 2008

Ganduri de copil

Category: PerceptiiAndy @ 08:39

Cand eram in clasa a IV-a am scris o “parodie” dupa Scrisoarea III, care s-a “jucat” de catre cativa copii din clasa mea de atunci, undeva la Clabucet. Am vrut s-o scriu aici si s-o incadrez la “Nostalgie” .. ei bine .. n-o gasesc … in schimb, uitandu-ma dupa ea, am gasit “jurnalul” meu vechi. Da, am avut jurnal! Probleme? Asa vazusem eu la televizor si probabil mi-a placut ideea :))

Aveam … 11 ani si cateva luni …

Capitolul IV Joi

Nota 9 la religie

19 – I – 1995

Buna ziua, eu sunt fericit (ca in fiecare zi). Dimineata pana incep scoala nu am pobleme, ma uit la Cuore, Pollyanna, Alvin and the Chipmunks, X-Men, D’artagnan e i moschettieri del re si Ochi di gatto. Plecarea la scoala e mereu usoara; azi mi-am luat un Kinder dar nu am avut noroc la Leo Venturas.

La scoala … orele sunt ok … mai ales romana. Prima ora de romana e literatura iar a doua gramatica. La literatura profesoara a fost draguta si ne-a citit cateva din poeziile lui Mihai Eminescu inclusiv Luceafarul (nu tot).

La gramatica ne-a ascultat la Domnu Trandafir al lui Mihail Sadoveanu. Cele mai proaste, lipsite de sentimente, de caldura si fara sens si chiar prost exprimate rezumate sunt ale lui Calin Tudor si Puica Alexandru (dealtfel au fost singurele rezumate citite).

La religie am crezut ca dam lucrare, dar din fericire am luat 9 pentru cele 10 porunci.

La cor nu voi sta, ma duc joia viitoare.

Dupa religie tata era la dentist la Lena (cea cu Santos) asa ca m-am dus acasa pe jos. Pana a venit el la 9:00 m-am uitat la Wonder Woman.

Mentiuni:

1. Da bai .. mai tineti minte Italia 1, Canale 5 si Rete 4? Pe Italia 1 erau desenele animate in fiecare dimineata, iar pe Canale 5 in fiecare dupa-masa. Asa am invatat eu italiana :))

2. Pentru ca sunt “ceva” sanse ca Tudor sa citeasca blogul meu … dude … sorry … dar chiar erai praf la rezumate :D

3. Am reusit intr-un final sa strang toti cei 10 Leo Venturas (impreuna cu inca vreo 2-3 mii de surprize pe care le am si acum)

4. Nu mai stiu cele 10 porunci.

5. Nu mai tin minte daca imi placea sau nu la cor :D

Cam atat … almost 14 years ago … ce vremuri :))

Tags: , , ,