Mar 05 2009

Renuntam la crestinism?

Category: PerceptiiAndy @ 09:36

Azi suntem seriosi da? Da. Ia sa va supun la dezbatere. Ce parere aveti despre subiectul urmator + dezvoltarea lui (adaptat de pe net).

Disclaimer: postul in cauza nu e nici o instigare la revolta; nu sunt ateu, in schimb nici nu agreez circul, biserica, preotii sau ipocrizia; for the record, nu sunt adeptul unei religii marginale, ci sunt chiar ortodox.

Eu am de multa vreme o intrebare: daca crestinismul vorbeste despre dragoste si iubire, de ce naste, propovaduieste si intretine ura?

Articolul original prezinta cam niste vreo 20 de motive pentru a renunta la crestinism. Daca aveti rabdare, cititi-l si discutati-l, chiar sunt curios de parerile voastre.

1. Crestinismul e bazat pe frica

Unul din lucrurile ce a stat la baza crestinismului de-a lungul timpului a fost frica. Frica de moarte, frica de diavol si frica de iad. Ganditi-va cat de puternice puteau fi aceste frici inainte de dezvoltarea stiintei si a gandirii rationale. Chiar si asa, multi predicatori din ziua de azi isi terorizeaza ascultatorii si recurg la povesti si portrete sadice ale necredinciosilor care sufera cumplit dupa moarte. Asta nu e o incercare de a convinge lumea prin logica sau un apel la latura mai buna a individului ci mai degraba o tentativa de a tine turma sub control prin amenintare si apeluri la o componenta fundamentala a naturii umane: frica.

2. Crestinismul profita de cei inocenti

Frica mentionata anterior nu e directionata doar catre adulti ci s-a format o rutina prin ‘terorizarea’ copiilor prin tot felul de povesti groaznice legate de suferinta la care vor fi supusi daca nu vor duce vieti bune dpdv crestinesc (paranteza de la textul original, mi-am adus aminte de porcariile de anul trecut cu nu stiu ce profesor de religie care le spunea copiiilor ca vor fi calcati de masina daca nu se inchina :)) ).

Citat dintr-o carte pentru copii “Tracts for Spiritual Reading”

Look into this little prison. In the middle of it there is a boy, a young man. He is silent; despair is on him . . . His eyes are burning like two burning coals. Two long flames come out of his ears. His breathing is difficult. Sometimes he opens his mouth and breath of blazing fire rolls out of it. But listen! There is a sound just like that of a kettle boiling. Is it really a kettle which is boiling? No; then what is it? Hear what it is. The blood is boiling in the scalding veins of that boy. The brain is boiling and bubbling in his head. The marrow is boiling in his bones. Ask him why he is thus tormented. His answer is that when he was alive, his blood boiled to do very wicked things

3. Crestinismul e bazat pe “incorectitudine”

Cat de adanc curge necinstea in crestinism? Putem sa privim unul din argumentele cele mai populare are crestismului pentru a crede in Dumnezeu: Prinsoarea lui Pascal. Aceasta “prinsoare” zice ca e mai sigur sa “crezi” in Dumnezeu decat sa nu crezi, pentru ca Dumnezeu poate exista, si daca exista, ii va salva pe cei credinciosi si ii va condamna pe necredinciosi la o eternitate in iad. Este de fapt un apel de a abandona onestitatea si integritatea intelectuala si de a pretinde ca vorbele goale sunt la fel ca si credinta proprie.

4. Crestenismul e extrem de egocentric

Pe langa frica de mai devreme, crestinismul se leaga de o alta frica de baza a umanitatii: moartea, dizolvarea ego-ului individual. Cea mai buna promisiune a crestinismului este viata vesnica. Chiar daca nu exista nici o dovada concreta pentru a sustine acest lucru, majoritatea oamenilor sunt atat de speriati de perspectiva mortii incat se agata  cu disperare de aceasta promisiune, mergand pana in punctul in care cred ca TREBUIE sa fie adevarata. Nietzsche a transat problema prin sintagma “salvarea sufletului” – sau mai simplu, lumea se invarte in jurul MEU. E greu sa vezi ceva spiritual in aceasta agatare disperata dupa iluzia imortalitatii personale.

5. Crestinismul naste aroganta, mentalitatea oamenilor-alesi

Inevitabil cei care “cred” ca au o legatura directa cu Atotputernicul se simt superiori fata de ceilalti. Elaboram? Putin, pentru ca e evident. Crestinii s-au numit mereu “Oamenii lui Dumnezeu”, “oamenii alesi”, “cei drepti” etc, in timp ce necredinciosii au fost etichetati “pagani”, “infideli” si “atei comunisti”  (de parca ateismul si comunismul ar avea vreo legatura intima). Lucrurile astea au dat nastere la o diviziune in doua a umanitatii, in care “oamenii Domnului” se simt superiori celor ce nu sunt “oamenii Domnului”.

Carnagiul incepe cand doua astfel de secte de “oameni ai Domnului” incep sa se lupte, dorind sa se impuna ca fiind adevaratii purtatori ai credintei autentice – vezi Irlanda, Palestina etc.

6. Crestinismul intretine sistemele de guvernare autoritare

Avand in vedere ca crestinii sustin ca au acea singura credinta adevarata, ca au o carte care este “cuvantul lui Dumnezeu”, si in multe cazuri ca primesc indrumare direct de la El, nu au nici o remuscare vis-a-vis de folosirea fortei si coercitiei pentru a impune “vointa lui Dumnezeu” (pe care evident o interpreteaza si o inteleg). Avand in vedere ca ei cred ca primesc ordine de la Atotputernic (care i-ar trimite in iad daca nu  l-ar asculta), nu e de mirare ca nu ezita ci sunt chiar nerabdatori sa invadeze cele mai personale aspecte ale vietii necredinciosilor.

Hai sa luam educatia de exemplu, crestinii au incercat sa ii opblige pe profesorii de biologie sa predea mitul creatiei pe care il au ei (dar nu si cele hinduse, amer-indiene etc) in locul teoriei evolutiei.

Pana in secolul XX, mai ales in SUA si in alte tari crestine (notabil Irlanda) bisericile crestine au incercat sa puna presiune asupra guvernelor sa dea legi ce interziceau contraceptia (vanzarea si distribuirea produselor de contraceptie).

Autoritarismul crestin s-a dus mult mai departe in incercarea de a suprima libertatea de expresie. Sa ne amintim de secolul XV cand evreilor din Spania li s-a poruncit ori sa se converteasca la crestinism ori sa paraseasca tara. Jumatate au ales exilul, ceilalti au fost tintele preferate ale inchizitiei. Cativa ani mai tarziu, musulmanii din Spania au fost obligati sa faca o alegere similara.

Ura crestinilor pentru libertatea  individului s-a extins chiar si in zilele noastre. Pana tarziu in secolul XIX (in Anglia), ateii care aveau curajul sa-si exprime punctul de vedere erau aruncati in inchisoare. Chiar si azi, in multe parti din SUA, exista legi care interzic ateilor sa ia parte intr-un juriu sau sa aiba functii in oficiile publice.

7. Crestinismul e nemilos

Cruzimea – atat fata de sine cat si fata de altii – a fost una din trasaturile cele mai proeminente ale crestinismului. In ziua de azi, cruzimea in cauza a ramas doar la nivel psihologic sub forma vinei care ia nastere cand se da curs (sau se infraneaza -> si in final se dezvolta obsesie pe tema asta) dorintelor sexuale ale individului. In secolele anterioare, cruzimea era de multe ori fizica.

Avand in vedere ca Biblia nu condamneaza tortura si cateodata prescrie pedepse socant de nemiloase (cum ar fi arderea de viu) nu e de mirare ca crestinii nu s-au gandit prea bine in aplicarea unui tratament de cruzime pentru unii oameni. Ganditi-va cate “vrajitoare” si “eretici” au fost torturati si ucisi. (evident lucrul asta tine acum de trecut, dar asta nu inseamna ca crestinii de azi nu sunt cruzi).

Hai sa privim o biserica baptista din Kansas, ai carei membri au pancarde cu “Dumnezeu uraste poponarii”, “SIDA vindeca poponarii” si “Slava Domnului ca exista SIDA”. Pastorul bisericii a trimis la un moment dat o scrisoare de condoleante mamei unei victime a bolii. Textul era urmatorul: “inca un poponar mort” – “Another dead fag”.

8.  Crestinismul este anti-intelectual, anti-stiintific

Pana in perioada renascentista investigatia sistematica a lumii naturale era redusa la investigatia teologica – interpretarea pasajelor biblice (ca exemplu); nu exista observatie directa a proceselor naturale si nici o interpretare a acestora, pentru ca acest lucru era considerat un demers inutil deoarece toate lucrurile se aflau deja in scripturi. Unde a dus chestia asta? Pana in secolul XV acest lucru a facut oamenii sa accepte vrajitoria ca o explicatie pentru orice lucru, de la boli la furtuni (si dupa cum stiti, sute de femei au platit cu viata aceasta ignoranta).

In Evul Mediu, pentru barbati si femei, totul era imbacsit de demoni si vrajitoare, si singura protectie in fata acestor “rauri” era biserica.

Dupa mai bine de un mileniu, investigatia stiintifica a inceput sa apara, iar biserica a facut tot ceea ce a putut pentru a opri acest demers. Sa ne amintim de cazul Copernic / Galileo: primul a venit cu teoria ca pamantul se invarte in jurul soarelui, iar al doilea a predat-o mai departe. Biserica a interzis acest lucru imediat fara sa ia in considerare dovezile stiintifice, era suficient ca teoria contrazicea scripturile.

Teoria evolutiei? N-are rost, cred ca stiti deja cu totii povestea.

9. Crestinismul are o precoupare morbida si nesanatoasa pentru sex

Ca fapt divers, printre cele zece porunci exista una care face referire la sex (si nevasta altuia, remember? :)) ) dar nici una nu face referire la sclavie, tortura sau cruzime – toate fiind prezente destul de pregnant in momentul in care au fost scrise cele zece porunci.

Daca privim lucrurile prin prisma multor lideri crestini, ar fi usor sa credem ca “moralitatea” e formata strict din ceea ce un individ face in dormitor. Cel mai pregnant exemplu e biserica catolica (contraceptie, avort si conceptia ca sexul este facut doar pentru procreere).

Obsesia se duce si mai departe, simtindu-se cel mai puternic in campaniile anti-homosexuali si ocazionalele crime.

10. Crestinismul naste nefericirea sexuala

Sexul e rau si impotriva legii Domnului. Vreti sa ajungeti in iad? Faceti urmatoarele: sex in afara casatoriei, relatii homosexuale, bestialitate si chiar ganduri sexuale “necurate”.

Avand in vedere ca fiinta umana are o natura sexuala destul de puternica si dorintele nu prea se potrivesc cu ceea ce spune crestinismul, e inevitabil ca cei care adopta calea “moralitatii” sa se simta la un moment dat mizerabil. Chiar si gandurile sunt interzise, imaginati-va cat stres poate aparea la un moment dat DOAR din cauza asta.

11. Crestinismul are o vedere extrem de ingusta a moralitatii

Moralitatea crestinismului nu se rezuma doar la sex. Prin prohibitiile sale, crestinismul incurajeaza mentalitatea de tip “tot ce nu e interzis, e permis”.

Sa ne gandim la inchizitorii care-si torturau victimele, dar in acelasi timp faceau orice putea pentru a nu varsa nici un strop de sange al celor torturati – desi nu credeau ca e nimic rau in a-i arde de vii. Pana tarziu in secolul XIX, crestinii practicau nonsalant sclavia iar predicatorii o aparau prin citarea pasajelor biblice.

In ziua de azi, crestinii ignora raul real care bantuie societatea umana: saracia, lipsa locuintelor, foamea, militarismul, distributia nedreapta a banilor, efectele ecologice intretinute de lacomia corporatista, supra-popularea, rasismul, discriminarea sexuala, homofobia, ineficienta sistemelor de invatamant etc – in schimb toate aceste lucruri sunt inrautatite in numele moralitatii crestine sau a “valorilor familiale”.

12. Crestinismul incurajeaza acceptarea “raului” real in timp ce se concentreaza pe “raul” imaginar

Crestinismul organizat distrage atentia de la probleme reale concentrandu-se asupra problemelor sexuale, iar in cazul confruntarii cu “rauri” sociale, ca de exemplu saracia, le ignora usor prin platitudini de genul “saracii au fost mereu aici”. Cand apare confruntarea cu probleme legate de militarism si razboi, apare raspunsul “asta e natura umana, asa a fost dintotdeauna”. Cu 200 de ani in urma, stramosii lor spuneau acelasi lucru despre sclavie.

13. Crestinismul denigreaza lumea naturala

Pe langa preocuparea morbida pentru sex, crestinismul creaza un fel de miopie sociala prin accentuarea conceptului de “viata de apoi” si incurajeaza crestinii sa nu se preocupe de lucrurile lumesti (in afara obiceiurilor sexuale ale vecinilor evident). Viata de acum nu e importanta, ceea ce conteaza este viata “de dupa”.

Aceasta concentrare asupra vietii de apoi, duce deseori la o lipsa de atentie crunta fata de lumea naturala si cateodata chiar naste atitudini complet anti-ecologiste. James Watt (un fel de “ministru de interne” de pe vremea lui Reagan) a incurajat minele si defrisarea padurilor pe motiv ca raul ecologic nu conteaza (in baza celor spuse mai sus).

14. Crestinismul modeleaza ierarhic formele de guvernare autoritara

Crestinismul poate fi privit ca o corporatie cu o ierarhie foarte eficienta. In forma simpla il avem pe Dumnezeu in varful ierarhiei, clerul imediat sub el si marea masa de oameni sub acestia (in timp ce vecinii de mai sus se joaca de-a “nu aveti voie sa”, “aveti voie sa” toate sustinute de amenintarea damnatiei eterne).

Catolicismul este probabil cel mai puternic exemplu in acest sens: calugari, calugarite, preoti, monsignori, episcopi, arhi-episcopi, cardinali si papi, toti dand si primind ordine aproape intr-un mod militar. Cei care accepta aceasta forma de organizare inca din copilarie, nu vor vedea nimic rau in ierarhizarea autoritara in alte forme, fie ca e vorba de corporatii fie ca e vorba de guverne. Se crede ca indoctrinarea prin exemplu pe care o face crestinismul este aproape sigur o influenta puternica asupra schimbarii sociale catre o forma de organizare mai libera si “mai” egala.

15. Crestinismul nu sanctioneaza sclavia

Schimbul de sclavi din africa a fost aproape complet guvernat de crestini. Victimele erau duse in “Lumea Noua” pe vase ce purtau nume gen “Mercy” sau “Jesus” unde erau cumparati de crestini. Crestinismul nu zicea nimic in fata acestui lucru, ci chiar il incuraja si il facea: de la parintii care robeau indienii americani din sud si din Mexic, pana la predicatorii protestanti care aparau sclavia. Desi multi din cei care au dorit abolirea sclaviei erau crestini, acestia erau doar un grup foarte mic si urat de catre ceilalti crestini.

Biblia sprijinea sclavia prezentand-o ca pe un “fapt normal” ce face parte din peisajul social. Sunt multe pasaje biblice care sustin sclavia. Sa ne uitam la Exod 21:20-21  “Si daca un om isi va lovi servitorul sau servitoarea ..etc”.

16. Crestinismul e misogin

Misoginismul e fundamental in scrierile crestine. Pasaj dupa pasaj femeile sunt incurajate si uneori li se porunceste sa accepte un rol inferior si sa le fie rusine de ele insele doar pentru faptul ca sunt femei. Pasajele din biblie sunt atat de multe incat nici nu stii de unde sa citezi. In Noul Testament avem asa: “Neveste, dati-va sotului ca si cum v-ati da Domnului. Pentru ca sotul este liderul nevestei, asa cum Cristos este liderul bisericii…”. In Vechiul Testament avem asa: “How then can man be justified with God? Or how can he be clean that is born of a woman?” (nu mai traduc, ca oricum o fac aiurea).

Ne amintim de lipsa drepturilo femeii? Sau chiar de lipsa lor din cadrul clerului pana in secolul XX?

17. Crestinismul e homofob

Si evident sustinut de biblie “If a man lie with mankind as he lieth with a woman, both of them have committed an abomination: they shall surely be put to death; their blood shall be upon them.” Leviticus 20:13. Dar ca sa fim cinstiti si corecti, desi acest pasaj e cel mai folosit chiar si in ziua de azi, unii crestini cer pedeapsa cu moartea si pentru adulter, ateism sau sodomie, nu numai pentru homosexualitate.

18. Biblia nu e un “ghid” de incredere al invataturilor lui Hristos

Sa luam aminte ca cele mai vechi scrieri au fost facute la cel putin 30 de ani de la moartea lui Hristos, si cele mai noi ar fi putut fi scrise la mai mult de 200 de ani de la moartea sa. Aceste texte au fost adnotate, traduse si re-traduse de atatea ori incat e extrem de greu sa aproximezi acuratetea editiilor actuale.

In 1985 peste 200 de predicatori emeriti au inceput o investigatie legata de acuratetea pasajelor si faptelor atribuite lui Iisus Hristos. Concluzia a fost ca 18% din pasaje si 16% din faptele atribuite lui Hristos aveau o probabilitate mare sa fie adevarate. Sensul real? Fundamentalistii care sustin adevarul textual al bibliei, nu sunt adeptii lui Hristos ci mai degraba adeptii celor care decade sau secole mai tarziu i-au pus cuvinte in gura acestuia.

19. Biblia e plina de contradictii

Vi le prezint in engleza, sunt in criza de timp!

“. . . God cannot be tempted with evil, neither tempteth he any man.”
(James:1:13)
“And it came to pass after these things, that God did tempt Abraham.”
(Genesis 22:1)

“. . . for I am merciful, saith the Lord, and I will not keep anger forever.”
(Jeremiah 3:12)
“Ye have kindled a fire in mine anger, which shall burn forever. Thus saith the Lord.”
(Jeremiah 17:4)

“If I bear witness of myself, my witness is not true.”
(John 5:31, J.C. speaking)
“I am one that bear witness of myself . . .”
(John 8:18, J.C. speaking)

“I have seen God face to face, and my life is preserved.”
(Genesis 32:30)
“No man hath seen God at any time.”
(John 1:18)
“And I [God] will take away mine hand, and thou shalt see my back parts . . .”
(Exodus 33:23)

Crestinii au incercat sa explice aceste contradictii prin sustinerea ipotezei ca vina zace in traducere, si ca textul original nu avea nici o contradictie. E greu sa crezi asa ceva, mai ales avand in vedere ca foarte multe contradictii sunt extrem de directe.

20. Crestinismul a imprumutat miturile sale centrale si ceremoniile din alte religii stravechi.

Lumea antica era plina de povesti cu virgine care dadeau nastere, salvatori facatori de miracole, zei tripartiti, zei care luau forma umana, zei care renasteau dupa moarte, paradisuri si iaduri si zile ale judecatii. Pe langa mituri, multe din ceremoniile antice au forme apropiate de cele ale crestinismului.

Hai sa luam un exemplu concret: Mitraismul. O religie persana care zice asa: Mithra, salvatorul religiei Mitraice si un zeu care a luat forma umana, a fost nascut de o virgina, apartinea unei sfinte treimi si era legatura dintre rai si iad si evident a urcat in ceruri dupa moarte. Cand era ziua lui Mithra? 25 decembrie.

Asta e doar unul din exemplele existente inaintea “ridicarii la putere” a crestinismului.

Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici, ce parere aveti despre toata treaba asta?

Tags: , , , , , , , , , , , ,


Feb 11 2009

Frustrari matinale pre-cofeinice

Category: Realitate cruntaAndy @ 07:30

In dimineata asta suntem seriosi. Bai nene, eu nu inteleg multe lucruri pe motiv ca mi se par ilogice si stupide, printre ele se afla si minunatul subiect ce urmeaza:

Nu inteleg de ce oamenii detesta ipocrizia, fatarnicia si minciuna si isi doresc sa li se spuna mereu direct adevarul, iar atunci cand se intampla chestia asta efectele sunt in mare parte negative. Bine, inteleg de unde vine toata chestia asta, de ce se intampla, doar ca mi se pare extrem de stupid si de inutil!

Ce se intampla daca arunci lucrurile direct catre cineva? Ori se sperie, ori se enerveaza, ori incepe un tir intreg de aciditate verbala cu scop defensiv etc. Daca nu suntem in stare sa acceptam adevarul, si nu suntem in stare sa-l credem, de ce marsam in continuare pe ideea asta tampita: “nu suport minciuna si ocolisurile, prefer adevarul direct”. Preferi pe dracu iti zic eu !

Si barbatii si femeile fac acelasi lucru, singura diferenta e actiunea ce urmeaza, la unii e urmata mai mult de nervi/furie/frustrare in timp ce la altii de neincredere si indoiala crunta. Si cu toate astea, in continuare preferam sa ni se spuna totul direct si verde-n fata nu?. La ce bun? Atata timp cat nu suntem in stare sa acceptam o critica, un sfat, o destainuire, o parere din afara etc.

Tu ce preferi? Adevarul nu? Urasti minciuna? Ipocrizia? Dar esti in stare sa-l si accepti?

P.S. Ma duc sa-mi sorb mirifica_cafea. Tre’ sa ma trezesc.

P.P.S. Nu! Nu m-a suparat/deranjat nimeni in mod special, e doar o chestie pe care am tot observat-o in timp si o tot observ si in continuare :))

Tags: , , , , , , , , , ,


Jan 20 2009

Dileme si trileme intr-ale prietenilor

Category: Realitate cruntaAndy @ 13:41

In primul rand tin sa-i multumesc din suflet vecinului meu care s-a apucat sa-si gaureasca peretii DUPA ce m-am trezit eu din somnul de frumusete (adica acum vreo 20 de minute). Asa se face! Nu in timp ce ..!

Dom’ne eu am niste dileme existentiale (bine, nu ca v-ar mira prea tare chestia asta). Hai sa va zic despre ce e vorba.

In toate grupurile mele de prieteni eu sunt “cel neutru”, motiv pentru care toate lumea vine la mine si-mi vorbeste despre “cineva” (general vorbind). Ajung la un moment dat sa stiu destule lucruri despre toti: ca X nu se spala la poponeata dupa ce presteaza activitati matinale, ca Y isi bea cafeaua cu paiul, ca Z l-a mintit pe X cu nu stiu ce chestie, ca W il inseala pe Y etc.

Buuuun, in mare parte lumea imi spune toate lucrurile astea pentru ca au siguranta ca nu stau sa “dau cu papagalul” mai departe si respect conversatiile private (si chiar o fac). Dilema mea este urmatoarea: cand eu cunosc atat pe X cat si pe Y si aflu ca X il/o inseala pe Y, eu ce fac?

Respect in continuare conversatia privata si-mi tin gura sau il/o avertizez pe Y sa stea totusi cu garda ridicata? Oricum ai privi problema se nasc aspecte atat pozitive cat si negative. Voi ce-ati face in situatia asta? I-ati spune unui(unei) prieten(e) ca prietenul(a) il/o inseala sau ati pastra tacerea lasand lucrurile sa curga de la sine stiind ca oricum se va rezolva “cumva” toata situatia? Ati fi corecti fata de X sau fata de Y?

Personal n-am gasit niciodata logica actului de a “insela” pe cineva, n-am facut-o si probabil nici n-o s-o fac vreodata. Din cauza asta e si mai frustranta toata situatia, pentru ca n-o inteleg (in fine, o pot intelege, dar n-o pot raporta la mine) :))

Astept raspunsurile si parerile voastre! :)

Tags: , , , , , , ,