Cerul intunecat de afara parea ca incepe sa se lumineze putin. Micutul porc inchise intr-un final ochii si adormi, dupa doua ore de intors haotic de pe-o parte pe alta. La 8 si jumatate suna telefonul:
- E 8 jumate
- Mhm dmad@$%!, urmeaza o serie de balmajeli neinteligibile
- Huh?
- !$$#!^&%#
- Nu inteleg ce spui, e 8 jumate, trezeste-te
- I’m up, I’m up … thank you
Si cu ochii in pioneze, micutul lua calea spre baie hotarat sa faca un dus si sa spele podoaba capilara. Dintr-o singura miscare, boxerii porcusorului zboara pe podea, in timp ce al lor posesor intra in cada si da drumul la dus. Pic …. pic …. pic … spuse dusul. “Great, acu’ s-a gasit apa sa nu curga. Ma intreb daca la bucatarie e ok …”. Asa ca micutul nostru se duse in bucatarie, lua doua oale, si fericit le umplu cu apa. Entuziasmat ca se poate dez-puti, porcusorul incepe “Operatiunea ibricul”. Incet-incet, cu multa rabdare si mult chin, douazeci de minute mai tarziu, pleata era curata, pielea mirosea a trandafiri (sau ma rog, intelegeti ideea), iar porcusorul era un pachet de nervi pentru ca intarzia la serviciu.
Din fericire .. n-a intarziat foarte mult. Doar o ora si douazeci de minute 
din pacate, nimeni nu i-a simtit lipsa asa ca n-a observat nimeni.
Acum ploua. De vara. E racoare. Pe mine ma ia melancolia. Vreau in ploaie, undeva in afara orasului, intre copaci si iarba, inconjurat de liniste si de sunetul ploii. Vreau sa fug departe de toate grijile si sa stau undeva linistit. Macar cateva ore. Vreau sa fug …
).
