Mar 06 2011

F1

Category: PerceptiiAndy @ 18:54

Am vazut la teveu’ o reclama foarte tare la Gilette. Zice ca la barbierit, nu se vede diferenta dintre spuma si gel (sau ceva de genu’) dar se aude. Dupa care lu’ nenea ala de-si da cu lama pe fatzau i se propteste in fata un microfon. Pe partea cu spuma se aude “haaaaarsshhhht” cand da cu lama .. pe partea ailalta se aude un motor de formula 1. Io d-aici inteleg ca daca ma barbieresc cu gelu’ ala de la Gilette o sa am motoare de formula 1 pe minunatul chip. Meh a venit primavara!

Tags:


Mar 14 2009

Munci si muzici

Category: PerceptiiAndy @ 07:53

Gata? V-ati destresat in p*la mea dupa lectia de istorie falusoidala de ieri? Nu? Continuati va rog si scuzati-mi impertinenta ca intentionez sa va intrerup dar e momentul sa ma umflu in pene .. erm in sorici .. (de fapt stai, tot am eu doua pene pe brat, merge!).

Bine, nu e chiar umflare in pene, dar astazi vom vorbi despre munca si aprecierea ei :))

Zilele trecute cautam pe net un clip de la o reclama la care am lucrat anul trecut. Evident n-am gasit spotul pe nicaieri in schimb am gasit vreo 5 forumuri pe care intreba lumea cine a compus muzica, cum se numeste piesa si de unde poate fi downloadata. Evident ca pentru micutul porc aceasta mirobolanta stare de fapt a dus la un zambet cretin pe moaca-i tampa, eu fiind mirificul autor al melodioarei in cauza.

Ok, probabil am compus chestii mult mai misto si mai complexe, dar tot s-a prestat o stare de bine vazand ca se exista oameni care au agreat rodul muncii mele. Am gasit intr-un final spot-ul pe trilulilu, cei curiosi il pot vedea aici.

Si ca sa ramanem in tema, va spuneam zilele trecute ca am tot ascultat in ultimul timp o melodioara simpatica la munca. N-am putut/vrut sa pun link-ul catre piesa atunci din motive personalo-profesionale dupa cum spuneam (a naibii etica de munca). Acum pot si o puteti asculta mai jos. O s-o auziti (daca n-ati auzit-o inca) si la teveu’/radio pe noul spot Orange.

Tags: , , , , ,


Jan 13 2009

Vreau sa fiu cosmonaut!!

Category: Realitate cruntaAndy @ 12:48

Apropo de leapsa de ieri primita de la 665, chiar nu-mi aduc aminte raspunsul la intrebarea “ce vrei sa fii cand te faci mare?”. Tin minte vag ca raspunsul majoritar era “cosmonaut” (ring a bell?) si cred ca cel putin o data am spus-o si eu!

Si anii au trecut, si am ajuns la un moment dat sa fac inot si ma vedeam deja mare campion, pana in momentul in care instructorul de-atunci mi-a spus scurt:

- Nu mai incerca sa respiri sub apa! Tine-ti respiratia!
- Nu pot …

Urmeaza apoi gestul (care a fost oarecum util) de a-mi pune mana pe cap si de a ma tine sub apa fortat, timp in care, micutul porcusor cu ochii deschisi se agata disperat de parul de pe picioarele instructorului (eram mic ma) si trageam de el jumulindu-l ca pe o gaina.

Apoi am ajuns la scoala generala, unde am constatat eu ca ar fi tare bine sa ma fac profesor de engleza cand ma fac mare, vise curmate aprig in clasa a 7-a din cauza unei olimpiade mai mult decat reusite la anatomie (soldata cu locul I, pentru ca porcusorul este foarte competitiv) ce a avut ca urmare directa schimbarea directiei de mers: ma fac chirurg!

Un an mai tarziu s-a schimbat totul din nou, cand visele porcusorului au fost prinse de mirajul dreptului si de pledoariile vazute la televizor. Parea totul foarte fain nu?

A urmat minunata perioada a liceului. Porcusorul a absolvit prestigiosul Colegiu National de Informatica aka Vianu de pe 1 mai (Bucuresti) unde am ajuns cu gandul de a ma face programator si unde n-am invatat pic de programare, in schimb am invatat cum sa “cant” la chitara si la pian mai mult sau mai putin.

In clasa a IX-a am inceput niste cursuri de teatru. Mi-au placut atat de mult incat orbit de laudele venite din diverse parti m-am hotarat: ma fac actor!

Bineinteles, un an mai tarziu, instinctul poetic si-a facut simtita prezenta si intr-un moment de inspiratie maxima, linia vietii a luat o noua curbura pentru eroul nostru: actor? nu nu, am vrut sa spun scriitor!

Asa ca in clasa a XII-a, dupa observarea catorva operatii la un anumit spital din Bucuresti (deh ma bagase cineva in sala de operatii) am stabilit ca nu mai prestez medicina ci ma duc inspre jurnalism!

Asa ca timp de doi ani de zile, am urmat cursurile Universitatii Media, facultatea de jurnalism, timp in care am lucrat ca web designer, graphic designer (mare gluma ce-a fost si asta) si cateva zile (pana m-am plictisit) la un soft pentru avioane (mare legatura cu ce facusem pana in prezent nu?). Bine si am stat si prin presa putin, asta ca sa fie totusi ceva tangential facultatii.

Economia n-am suportat-o niciodata! In schimb in timpul facultatii, in timp ce cautam disperat burse si surse de bani pentru a pleca in SUA, m-am inscris la un concurs international cu o vaga latura economica. Tema mea a fost legata de globalizare, si cred ca m-am descurcat onorabil, eseul meu fiind undeva printre primele 300 din 7.000 de inscrieri. Ati crede ca m-am reorientat spre ASE nu?

Ei bine nu, prins de mirajul publicitatii (traiasca Hollywood-ul) m-am mutat la SNSPA la relatii publice si comunicare gandindu-ma la o deja prestigioasa cariera in domeniu. Motiv pentru care timp de aproape trei ani de zile am facut sonerii pentru mobile pentru americani si francezi. In continuare pertinent nu?

Si-am ajuns in anul de glorie 2009 cand intr-adevar lucrez oarecum adiacent publicitatii (anume fac post productie audio pentru reclame printre altele) doar ca nu chiar asa cum mi-am imaginat … Printre altele se spune ca as canta pe ici pe colo din cand in cand in diverse trupe si ca as mai compune cate ceva pentru jocuri si scurt metraje.

In fine … si cand te gandesti ca vroiam sa fiu cosmonaut …

Tu? Ce vroiai sa te faci cand erai mic? Ai reusit?

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,