Jul 31 2009

N-aaaaam fraaaanaaaaaaaaaaa

Category: Realitate cruntaAndy @ 10:20

Deci hai sa va explic … am fost cu rolele. N-am mai iesit cu rolele de vreo 3-4 ani cred (nu stiu exact). Stiti .. eu am niste role naspa, pentru ca prind viteza foarte repede si merg foarte bine. Ah .. si n-au frana, adica au da’ nu pot eu sa franez pentru ca nu pot (pe alea agresive pot, chiar usor, da’ pe d-astea speedy no fuckin’ way).

Asa … ma intalnesc cu minunata mea prietena undeva pe langa parcul Tineretului cica sa “ne dam cu rolele”.

- Ahm .. stii … eu n-am mai mers de multa vreme
- Eh lasa ca nu uiti
- Io nu pot sa pun frana
- Lasa ca nu mori (she’s great when she’s supportive!). Pui piciorul ….blablabla (eram prea concentrat sa nu pic in cap si nu prea ascultam)

*vine prima panta*

- Bai .. prind viteza (porcusorul panicat) .. n-am frana !
- Andrei da-mi mana
- .. nu .. (doar nu era sa-mi scada cantitatea de masculinitate feroce, cum adica sa dau mana) e ok … aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

*cearta 5 minute*

Urmeaza panta din diagrama. Era naspa, si lunga, si eu n-aveam frane. Sesizez ca incep sa prind viteza. Prietena mea, prevazatoare, gandindu-se ca o sa fac vreo tampenie se opreste pe marginea drumului:

- Andy pune frana!
*porcusorul trece pe langa ea ca un tren, zambind tamp cu o privire usor panicata*
- Heeeelllooooooo! … n-am !!!!
*porcusorul vede niste denivelari naspa*
- Great .. imi rup gatul
*hop*
- That went well … hmmm … uite niste iarba … oare daca ma arunc pe iarba la viteza asta patesc ceva? hmmm
*gandit prea mult. iarba trece*
- Hai ca mai e puti….SA-MI BAG PLA CE-I CU GROAPA AIA?!?!?! AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAaaahhhhhhhhhhhh !!
*zdrang, trosc, trece groapa. porcusorul inca in picioare. coafura rezista*

Ma opresc intr-un final. 30 de secunde mai tarziu vine din spate si minunata prezenta feminina cu gura pana la urechi razand in hohote.

- Stii … this is NOT funny …
- O ba daaaaaaaa !!! :))
- Nu .. serios …
- Ai trecut pe langa mine ca un tren si aveai o fata …. =))
- Mda .. this is NOT funny ! Nu pot sa pun frana !
- =)) =)) (as I said, she’s great when she’s supportive! :)) )

Mai trec niste minute … mai dam o rola, de data asta fara pante. Ne oprim la un moment dat la o banca sa fumam o tigara. Din departare se zareste un tip cu pleata (fara cal).

- Auzi … eu il cunosc pe tipul asta de undeva? intreaba porcusorul curios
- Salut Octav, zice prezenta feminina
*Hmmm ok, eu nu-l cunosc, aparent il cunosti tu*

- Buna!
- Octav – Andy, Andy – Octav
- Da stiu, iti citesc blogul!
- … uhm … si tu?

Asa ca … deoarece si pentru ca fiindca suntem in acest moment publicitar: salut Octav !! :D

Buuuun, si cam asta a fost. Porcusor + role = experienta interesanta :D

Tags: , , , , ,


May 08 2009

Tin minte … in continuare …

Category: Realitate cruntaAndy @ 19:00

Mai tineti minte postul asta? L-am scris de Craciun in amintirea unui om cu adevarat mare. L-am recitit putin mai devreme … just to remember.

Eram mai devreme prin Parcul Tineretului si la un moment dat a venit vorba despre bunici si am inceput sa-mi aduc aminte iarasi diverse lucruri.

Tin minte ca iubeam parcul ala pentru ca acolo era Oraselul Copiiilor unde ma ducea “el” din cand in cand. Tot acolo era cimitirul pe unde ma ducea sa-mi arate mormintele “celebre” ale literaturii (daca mi-e permisa exprimarea). Tin minte ca ne opream in fata fiecarui mormant si imi povestea cate putin despre omul care zacea ingropat acolo. Ii placea mult sa-mi povesteasca lucruri si sa ma invete, iar mie imi placea mereu sa-l ascult (eram mic … 4, 5, 6 poate 7 ani, dar nu mai mult).

Tot acolo stiu ca m-am apucat sa-i recit Luceafarul, eram destul de mandru de mine ca fusesem in stare sa retin atatea strofe (nu, nu le stiam pe toate) si stiam ca o sa ma laude dupa (si acum imi dau seama ca era probabil mandru de mine in momentele alea; imi aduc aminte expresia fetei lui, cum imi zambea si cum ii luceau ochii. Atunci nu bagam in seama lucrurile astea, acum poate le inteleg … si le vad … ca intr-o poza).

Nu v-am spus ce zambet cald avea, si ce ras minunat. Tin minte ca spuneam multe tampenii (ca orice copil) si avea mereu acelasi ras de “vai de prostut esti”, poate vi se pare ciudat dar .. inca il aud, tin minte exact cum era … si din fericire il am si inregistrat.

Tin minte ca il cunostea pe unul din preotii de-acolo si ca la un moment dat am primit cadou o iconita cioplita cu un ingeras. Am tinut la ea mult timp (nu stiam exact ce e dar asta nu conta in mintea mea de copil, era un lucru frumos).

Tin minte povestile lui si cat de pasionat si mandru imi vorbea de fiecare data. Avea un talent aparte de a face un copil sa fie interesat si sa vrea sa afle mai mult.

Tin minte povestirile legate de razboi (a fost veteran), tin minte ca mi-a aratat la un moment dat diverse medalii pe care le primise si alte cateva “artefacte” din vremea aceea. Din pacate nu stiu unde sunt, eu nu le-am mai gasit. Sper sa stie mama ceva de ele. Stiu ca le-am vazut o singura data si tare as vrea sa le revad …

Dupa cum spuneam mai devreme, am trecut prin Parcul Tineretului si la un moment dat am ajuns pe aleea din spatele cimitirului. Am vazut capela si mi-am adus aminte ca doua alei mai sus pe dreapta e mormantul lui. Stiu ca am spus cuvintele urmatoare putin mai devreme cuiva: “E usor ironic poate, dar el se odihneste acum exact langa locurile pe care le iubeam eu cand eram mic”.

Gandacel …

Tags: , , , , , , , , , ,