Dec 16 2010

[P.V.] O viata fara vise sau …

Category: Pasiunea VietiiAndy @ 15:00

2 iulie 2009. Daca nu stiti care e treaba cu [P.V.] cititi postul asta

Vise

Am fost si sunt un visator de cand ma stiu si am fost atat felicitat cat si blamat pentru lucrul asta. De cele mai multe ori blamat. Felicitat de cele mai multe ori de femei, pentru care “a visa” este un lucru normal, frumos, romantic, si mai stiu eu ce. Felicitat insa si de o mana de barbati carora nu le-a fost frica sa iasa de sub “normalitatea masculina” a societatii. Stiti voi, opinia aia potrivit careia barbatul trebuie sa fie dur, macho, serios. Aceeasi opinie care face ca majoritatea “barbatilor” sa nu fie altceva decat o mana de copii. Despre blamare? Blamarea a venit tocmai din partea lor, si din partea catorva femei mai “puternice” care nu sunt de acord cu “a fi cu capul in nori”. Doar astea sunt semne de slabiciune nu? Ce mi s-a parut intotdeauna interesant a fost ca in situatii de 1 la 1, in cadre restranse, aproape toti sunt de acord cu perspectiva mea, in cadre largi insa, in grupuri sociale, nu, pentru ca trebuie sa existe bravada aia stupida.

Oamenii in general sunt de parere ca atunci cand visezi si esti cu capul in nori esti ingenuu, naiv, credul, sau cum vreti voi sa mai spuneti. Teoretic nu exista pragmatism, nu exista doza aia de “picioare pe pamant”, nu exista realism. Asa e nu? Nu. Nu e asa.

Visele sunt cele care ne imping mai departe. Si nu orice vise, ci visele alea adanci care iti ard fiinta. Ele sunt cele care ne fac sa ne dorim mai mult, si tot ele sunt cele care ne ofera suficienta vointa si determinare pentru a obtine “mai mult”. Datorita lor putem cu adevarat sa credem, sa speram, sa iubim.

Mi-am dorit mereu mai mult. Am visat la asta ani de zile. Intr-un final am si obtinut. Mi s-a spus mereu s-o las balta ca sunt vise de copil naiv, ca realitatea e dura, ca ce vreau eu nu se poate. Uite ca s-a putut. Am vrut EU sa se poata! Vreau mai mult in continuare, si fac ceva in privinta asta. Visez si traiesc prin si din cauza asta.

In ceea ce priveste latura “sentimentala”, inca mai cred in iubire. Nu iubirea din filme, in care Gigica si Gigel se iubesc cu pasiune arzatoare pana la sfarsitul vietii fara nici o grija. Aia nu e iubire, e o porcarie crasa. Cred in iubirea bazata pe prietenie, pe ajutor reciproc, pe respect, pe incredere, pe dragoste, pe dedicare etc. Iubirea aceea in care doi oameni se simt bine unul langa celalat, au incredere unul in celalat, creeaza in timp o legatura emotionala stabila si orice s-ar intampla stiu ca pot sa se bazeze mereu pe celalalt. Iubirea aceea in care doi oameni au parte de fericire si de liniste unul langa celalalt. Iubirea aceea in care doi oameni chiar se iubesc, asa cum trebuie, nu superficial. Visez la chestia asta, inca nu o am, dar poate intr-o zi… Sunt constient ca pentru a obtine asa ceva e nevoie de mult timp, dar nu ma grabesc nicaieri. Inca mai visez.

Cica dragostea dureaza trei ani. Asa o fi?

Poate o dura si trei ani, poate o dura si trei luni, poate o dura si trei ore. In ceea ce ma priveste, consider ca durata ei, e direct proportionala cu cantitatea de efort depusa la construirea ei. Superficialitatea duce la efemeritate. “Pasiunea” arzatoare existenta inca de la inceput se stinge la fel de repede cum se aprinde. O casa cladita fara fundatie se va darama la primul incident mai mare, desi e drept, o casa cladita fara fundatie se ridica mult mai repede decat una cladita asa cum trebuie. Dar cine mai are timp in ziua de azi pentru asta? Sa fim seriosi.

Eu. Eu inca mai am. Si sunt si altii ca mine. Nu suntem devianti ai societatii, nu suntem ciudati, nu suntem specimene neintelese, suntem pur si simplu oameni care ne permitem sa visam in continuare. Oameni care inca mai cred in “altceva”.

Tu de ce nu mai visezi? E gratis.

Tags:


Jun 22 2009

Personal crap (mp3 – piano, flute)

Category: PerceptiiAndy @ 11:17

Azi aberez, iar postul intra sub incidenta “personal crap” :)

Ma uitam acum ceva timp la un episod dintr-un serial in care improvizau doua fiinte: una la pian si una la fluier. Si ma gandeam brusc cat de misto, cat de thrilling e sentimentul ala in care incepi sa canti si in scurt timp uiti pur si simplu cine esti si ce faci, si .. doar canti. Momentul ala in care incepe sa vorbeasca sufletul, independent de vointa ta, independent de ce ai vrea tu sa spui; momentul in care “tu” incetezi sa existi in forma ta pe care o stii, si incepi sa plutesti .. sa zbori.

Desi stiti bine ca nu ma consider virtuos la nici un instrument, si nu ma consider nici muzician, nu pot sa nu ma gandesc cat de norocos sunt cateodata, in acele rare momente in care “muzica” preia controlul. Si cand zic rare .. din pacate chiar vreau sa spun “rare”, pentru ca nu mi se intampla foarte des … gen o data la cateva luni, dar senzatia aia este clar beyond words. Ultima oara am avut-o cand am facut Thoughts (Ode to Anticipation, Ode to Madness) cand toate instrumentele si toate liniile pur si simplu .. s-au intamplat (puteti sa ascultati o varianta “finala” la melodia aia aici).

Dupa ce-am terminat episodul mai sus mentionat m-am pus si eu sa ma joc cu un pian si cu un flaut irlandez. Doar asa .. for fun. Mi-a iesit o chestie in aproximativ 3 minute, n-am stat s-o curat, s-o aranjez, s-o nimic, e doar joaca – asa cum am inregistrat prima data, asa a ramas. Daca aveti chef sa ascultati, puteti sa downloadati aici. Nu va asteptati la nimic fancy de data asta, nu e cazul.

In fine, n-am vrut sa spun nimic deosebit azi, doar ma gandeam cat de misto e sa te pierzi in tine. Stiu ca suna cliseistic si labos, but I don’t really give a crap, e una din notiunile mele de “libertate” asa ca … :))

Tags: , , , , ,


Jun 15 2009

20 de lucruri pe care le vreau de la o zi de munca

Category: PerceptiiAndy @ 08:54

Mda, o ard retard pe la serviciu asa ca …  ma gandeam cam ce as vrea eu de la o zi de munca (ie. luni-vineri FARA weekend-uri). Nu sunt foarte – foarte pretentios sincer sa fiu, ma asteptam la chestii mult mai tampite (cu ocazia asta mi-am dat seama ce lucruri simple ma pot face fericit :D ). Here goes:

1. Sa ma trezesc dimineata in jur de ora 8:45-9:00 fara ajutor strain gen alarma de la telefon, urletele vecinilor de afara, mirosul de ciorba de la vecina de jos, bormasina vecinului de sus etc.
2. Sa ma duc in bucatarie si sa gasesc cafeaua fierbinte pe aragaz (de preferabil Butter Toffee de la Gloria Jean facuta la ibric – momentan am ramas fara dammit!)
3. Sa plec la 9 si ceva spre studio (ma rog, cam fac asta daca stau sa ma gandesc :D ) si sa nu mai merg pe stradute ci s-o iau pe Stefan cel Mare si pe la Piata Victoriei, sa prind toate semafoarele pe verde si sa ajung la Aviatorilor in 10 minute (stiu, stiu, in alta viata …)
4. Pe drum cd playeru’ din masina sa-mi citeasca gandurile si sa bage fix piesele pe care le vreau, evident la maxim.
5. Sa gasesc loc de parcare chiar in fata studio-ului ca sa nu mai bag masina in curte.
6. Sa intru in studio si sa constat ca n-a umblat nimeni la calculatoare peste noapte si sa mearga toate fara nici o eroare – inclusiv Windows-ul (si chiar imi doresc asta, desi partea cu Windows-ul e mai … utopica)
7. Sa dau drumul la toate sculele si sa vina cineva sa-mi aduca o cafea buna (de preferat nu chestia aia care cica e Lavazza dar are gust de nisip ars)
8. Sa stau pana la 10 jumate s-o frec aiurea (erm .. stai .. asta fac deja :D mai putin pentru sefele mele .. sa stiti ca lucrez din greu de cand ajung pana cand plec!!!)
9. Sa am inregistrari numai cu voci profi (fara casting-uri sau newbies) care sa dureze maxim 15 minute.
10. Pe la 11 juma’ sa ma apuc sa compun ceva pentru o reclama sau un film.
11. Pe la 13:00 sa vina careva sa-mi aduca o ciorbita de vacuta cu smantana si o portie de ficatei in vin cu piure de cartofi (eventual si niste papanasi cu smantana :D )
12. Colega mea din schimbul de dupa masa sa vina cu jumatate de ora mai devreme ca sa plec spre casa la 14:00 (stiu C. n-o sa se intample, dar pot sa visez nu? :)) )
13. Sa gasesc masina spalata (si exterior si interior) in parcare.
14. Sa ma duc spre Carrefour Baneasa pt. cumparaturi si sa ajung acolo in maxim 10 minute (ie. no traffic … ma rog .. la fel ca mai sus, poate in alta viata, desi am prins o data ceva de genu’)
15. In Carrefour sa vina o bruneta la mine, cu o fusta d-aia de zici ca-i curea, sa ma stranga tare in brate si sa-mi spuna ca am castigat o zi de cumparaturi gratis.
16. Sa ajung acasa si sa ma intampine prietena mea care zambitoare sa-mi spuna ca n-a facut nimic de mancare ca i-a fost lene si sa iesim la pe undeva sa mancam (de preferat in aer liber). Evident acolo sa ne intampine chelnerii care sa ne spuna ca suntem clienti fideli si ca halim gratis in ziua aia.
17. Intre timp sa sune vreo 2 prieteni cu care sa mergem s-o frecam aiurea si retard la vreo terasa din vreun parc.
18. Sa ajungem seara pe la 7 si ceva la Regina Mama de la TNB (tot cu Marius Bodochi si Olga Tudorache)
19. Pe la 23:00 sa ajungem acasa si sa nimerim vreun film dragut sau vreun episod din Grey’s Anatomy :D
20. Sa … uhm … noapte buna :D

Dupa cum ziceam … lucruri micute si minore dar care fac existenta placuta :))

Tags: , , , ,


Mar 12 2009

Barbati sa fim asadar!

Category: PerceptiiAndy @ 07:00

Bai nene e bine sa prestezi prin viata in calitate de mascul! Parol! De ce spun asta? Cica niste psihologi s-au gandit ca ar fi interesant sa studieze niste 100 de femei si cativa 93 de barbati, sau mai degraba visele lor. Oamenii respectivi trebuiau sa povesteasca visele avute peste noapte si “sentimentul cu care s-au trezit”, zice apropo.ro.

Ei, acum vine partea interesanta. De-abia acum am inteles de ce multe din prietenele mele se plang de cosmaruri in timp ce prietenii mei … erm … Cercetatorii zice asa: femeile au cosmaruri relativ des in timp ce barbatii presteaza vise cu oarece conotatii sexuale mai des. Aceasta stare de fapt duce la o inerenta stare de agitatie in cazul demoiselelor si la o inerenta stare de chillout in cazul posesorilor de falfaitoare intre picioare (pe cale naturala).

As fi preferat ca acum doua seri in loc sa am un cosmar in care eram asaltat si asasinat la propriu de volumul de munca sa fi facut sex la/pe birou (nu ca as avea unde pe biroul meu nu de alta dar s-ar putea sa intre varii butoane in varii orificii dar asta e mai putin important).

In orice caz … aparent prestand mirifica activitate numita viata ca si mascul nu e chiar atat de rau :D

Tags: , , , , ,


Jan 13 2009

Vreau sa fiu cosmonaut!!

Category: Realitate cruntaAndy @ 12:48

Apropo de leapsa de ieri primita de la 665, chiar nu-mi aduc aminte raspunsul la intrebarea “ce vrei sa fii cand te faci mare?”. Tin minte vag ca raspunsul majoritar era “cosmonaut” (ring a bell?) si cred ca cel putin o data am spus-o si eu!

Si anii au trecut, si am ajuns la un moment dat sa fac inot si ma vedeam deja mare campion, pana in momentul in care instructorul de-atunci mi-a spus scurt:

- Nu mai incerca sa respiri sub apa! Tine-ti respiratia!
- Nu pot …

Urmeaza apoi gestul (care a fost oarecum util) de a-mi pune mana pe cap si de a ma tine sub apa fortat, timp in care, micutul porcusor cu ochii deschisi se agata disperat de parul de pe picioarele instructorului (eram mic ma) si trageam de el jumulindu-l ca pe o gaina.

Apoi am ajuns la scoala generala, unde am constatat eu ca ar fi tare bine sa ma fac profesor de engleza cand ma fac mare, vise curmate aprig in clasa a 7-a din cauza unei olimpiade mai mult decat reusite la anatomie (soldata cu locul I, pentru ca porcusorul este foarte competitiv) ce a avut ca urmare directa schimbarea directiei de mers: ma fac chirurg!

Un an mai tarziu s-a schimbat totul din nou, cand visele porcusorului au fost prinse de mirajul dreptului si de pledoariile vazute la televizor. Parea totul foarte fain nu?

A urmat minunata perioada a liceului. Porcusorul a absolvit prestigiosul Colegiu National de Informatica aka Vianu de pe 1 mai (Bucuresti) unde am ajuns cu gandul de a ma face programator si unde n-am invatat pic de programare, in schimb am invatat cum sa “cant” la chitara si la pian mai mult sau mai putin.

In clasa a IX-a am inceput niste cursuri de teatru. Mi-au placut atat de mult incat orbit de laudele venite din diverse parti m-am hotarat: ma fac actor!

Bineinteles, un an mai tarziu, instinctul poetic si-a facut simtita prezenta si intr-un moment de inspiratie maxima, linia vietii a luat o noua curbura pentru eroul nostru: actor? nu nu, am vrut sa spun scriitor!

Asa ca in clasa a XII-a, dupa observarea catorva operatii la un anumit spital din Bucuresti (deh ma bagase cineva in sala de operatii) am stabilit ca nu mai prestez medicina ci ma duc inspre jurnalism!

Asa ca timp de doi ani de zile, am urmat cursurile Universitatii Media, facultatea de jurnalism, timp in care am lucrat ca web designer, graphic designer (mare gluma ce-a fost si asta) si cateva zile (pana m-am plictisit) la un soft pentru avioane (mare legatura cu ce facusem pana in prezent nu?). Bine si am stat si prin presa putin, asta ca sa fie totusi ceva tangential facultatii.

Economia n-am suportat-o niciodata! In schimb in timpul facultatii, in timp ce cautam disperat burse si surse de bani pentru a pleca in SUA, m-am inscris la un concurs international cu o vaga latura economica. Tema mea a fost legata de globalizare, si cred ca m-am descurcat onorabil, eseul meu fiind undeva printre primele 300 din 7.000 de inscrieri. Ati crede ca m-am reorientat spre ASE nu?

Ei bine nu, prins de mirajul publicitatii (traiasca Hollywood-ul) m-am mutat la SNSPA la relatii publice si comunicare gandindu-ma la o deja prestigioasa cariera in domeniu. Motiv pentru care timp de aproape trei ani de zile am facut sonerii pentru mobile pentru americani si francezi. In continuare pertinent nu?

Si-am ajuns in anul de glorie 2009 cand intr-adevar lucrez oarecum adiacent publicitatii (anume fac post productie audio pentru reclame printre altele) doar ca nu chiar asa cum mi-am imaginat … Printre altele se spune ca as canta pe ici pe colo din cand in cand in diverse trupe si ca as mai compune cate ceva pentru jocuri si scurt metraje.

In fine … si cand te gandesti ca vroiam sa fiu cosmonaut …

Tu? Ce vroiai sa te faci cand erai mic? Ai reusit?

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,


Jan 05 2009

Vise si alte alea

Category: PerceptiiAndy @ 15:16

Nu ma intereseaza interpretarile viselor, stiu ca sunt chestii de subconstient, pe majoritatea le inteleg si stiu de unde vin si de ce etc. Dar hai sa va spun ce visai aseara :D

Ordinea nu o mai tin minte asa ca o sa fie pseudo-random:

- o prietena care imi spunea sa nu mai stau in papuci fara ciorapi ca-mi transpira picioarele :)) – azi dimineata, nu stiu cum naiba am facut dar nu mi-am pus ciorapei dimineata (desi iarna stau mereu cu ciorapei pe copite prin casa) si in 2 minute mi-au transpirat copitutele :D

- l-am visat pe bunica-miu (cel din postul de pe 25-26 decembrie pentru cei ce au citit) si era foarte tanar si relativ inalt si facea misto de maica-mea imitand-o or something – nu comentez nimic aici doar ca m-a amuzat scena

- am visat o amica de-a mea usor suparata care facea misto de mine – dimineata m-a sunat evident suparata sa ma duc s-o iau de la birou (adica pe undeva pe la Hyundai Otopeni – si-asa vroiam sa ma duc pana acolo :D )

- am visat o cunostinta (asupra careia am prestat un crush puternic acum ceva timp – destul timp), eram intr-un taxi si-mi povestea cum a inselat-o prietenul ei – un fost coleg de-al meu de liceu (needless to say ca ei doi nu s-au intalnit niciodata) dupa care am facut sex salbatic pe bancheta din spate a taxi-ului care brusc s-a metamorfozat in masina mea – macar in vise sa get some action nu? :))

O dup-amiaza minunata va doresc … la munca ! :))

Tags: , , ,